Opinii

Cred ca e prea devreme ca, la nici doi ani de la aderare, sa facem evaluari. Lucrurile au evoluat mai degraba in urma unor initiative interne. De exemplu: a) veniturile cercetatorilor au devenit, in cazurile pe care le stiu, onorabile (e meritul ANCS - Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica); b) numarul de reviste "ISI covered" (Institute for Scientific Information inventariaza cele mai importante publicatii din toate domeniile - n. TCZ), care in urma cu cativa ani era de cinci, este acum de 40 (mai mult decat Republica Ceha si Ungaria la un loc), aratand ca romanii, "daca isi pun mintea", pot realiza multe...

Dr. ing. Dan Tufis, membru corespondent al Academiei Romane, director al Institutului de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala:

In principiu, raspunsul la toate intrebarile dumneavoastra este DA. Nu este, din punctul meu de vedere, nici un dubiu aici. Numai ca in ultima vreme au aparut multi veleitari in domeniul stiintei, care deocamdata beneficiaza de deschiderea europeana (participa la manifestari stiintifice, stagii de cercetare, schimburi academice etc.). A devenit relativ usor sa publici (sunt sute, daca nu mii, de proceedings-uri sau reviste, in fiecare domeniu de activitate, in care se poate publica) si, din acest motiv, sunt multi specialisti care afirma ca nu se poate folosi numai acest criteriu (sau in principal acest criteriu) pentru a evalua calitatea activitatii stiintifice. De altfel, in ultima vreme, volumul publicarilor internationale ale cercetatorilor romani a crescut neaseptat de mult, dar foarte multe dintre acestea sunt in reviste sau proceedings-uri ale unor conferinte obscure. Sigur, premiile internationale (care au inceput sa apara si pentru cercetatorii romani) sau castigarea unor proiecte internationale pe baza de competitie sunt elemente pe care nu le poate nega un analist serios. Iar din acest punct de vedere, din nou, raspunsul la intrebarile dumneavoastra este DA: este suficient a vedea cate proiecte europene avea Romania acum 20 de ani, acum 10 ani si in prezent. Cresterea este spectaculoasa, dar nu inca suficienta.

 

Exista vesti bune si vesti proaste de la cercetarea romaneasca dupa aderare. Teoretic, tara-ntreaga sa freamete ar fi trebuit. Intram in Uniunea care, prin Agenda Lisabona, si-a propus sa ii ajunga din urma pe americani in materie de tehnologii si productivitate. Vestea buna este ca am intrat in Uniune. Vestea proasta este ca Agenda Lisabona merge taras-grapis chiar si in statele membre cu state vechi. Vestea buna este ca institutele incep sa aiba acces la fonduri mult mai interesante decat pana acum. Vestea proasta e ca nu se prea inghesuie. Vestea buna e ca unele au totusi rezultate bune si ca au inceput sa completeze interminabilele formulare si sa scrie la proiecte. Vestea buna este ca acesti bani europeni (surprinzator, cumva, pentru Europa) se ofera numai pentru proiecte legate de rezultate practice, conform prioritatii "Cresterea competitivitatii economice". Vestea proasta e ca multi dintre cercetatorii romani tanjesc inca dupa frumoasele vremuri cand numai cercetarea fundamentala era la pret. Rezultatele practice erau considerate, in cel mai bun caz, un by-product, un rest, ceva care apare sau nu, ceva facultativ. Vestea buna e ca exista un site (www.ancs.ro) unde se gaseste si Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2007-2013 - PN II (scuze de expresie), Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2007-2013 (scuze din nou) si, mai util, Programul Cadru 7, adica o lista de apeluri de proiecte, pe domenii dintre cele mai diverse. Vestea proasta e ca prea putine centre de cercetare din Romania se incumeta sa participe. Le e teama de birocratie? Nu vor sa iasa din mediul caldut si fara mari complicatii in care traiesc de ani buni? Greu de spus. Pana la urma, dupa aderare, stiinta romanesca este ca si turismul romanesc: un mare potential, un excelent viitor, dar prea putine oportunitati valorificate azi sau in prezentul imediat.