În 1980, la Havana se petrecea un fapt cu adevărat neobişnuit şicare a ţinut nu puţină vreme prima pagină a ziarelor din întreagaAmerică Latină, trecând chiar şi dincolo de graniţele acestuicontinent: un tânăr diplomat, ambsadorul Republicii Peru în Cuba,lua decizia temerară - pe care unii n-au ezitat s-o cataloghezechiar drept sinucigaşă (măcar în ceea ce priveşte cariera sa, dacănu cumva şi într-un sens ceva mai concret!) - de a deschide porţileambasadei peruane pentru cubanezii care doreau să plece din miculimperiu comunist al lui Fidel Castro şi să trăiască în lumealiberă.
Pare o poveste desprinsă din romanele vreunui scriitorlatino-american al ultimelor decenii? Dacă este aşa, de vină e doaramănuntul că protagonistul întâmplării menţionate este un peruancare a întrevăzut în deschiderea spre democraţie a ţării sale, laînceputul anilor '80, momentul favorabil pentru impulsionareaidealurilor de libertate ale celor care trăiau încă sub regimuritotalitare.
Se numeşte Ernesto Pinto Bazurco Rittler, actualmente esteambasadorul Republicii Peru în România şi vorbeşte extrem de rardespre toate aceste evenimente care i-au marcat existenţa. Sau,atunci când o face, alege calea discursului literar, nu a celuipolitic. Aşa se întâmplă şi în recentul său roman, intitulat"Encuentro en el Paraiso", scris în limba spaniolă, dar careva vedea lumina tiparului pentru prima dată în limba română (încurând, la Editura Humanitas).
Iar discursul autorului, literar fiind, reprezintă, deopotrivă,punctul unde apele se despart. Astfel, experienţa directă estetratată cumva pieziş sau tangenţial, aşa cum Ernesto Pinto însuşimărturiseşte. Căci el nu alege să utilizeze relatarea la persoanaîntâi, ci pe aceea la persoana a treia şi să pună în centrultextului său destinele unor protagonişti, veritabile fiinţe dehârtie ale unei ficţiuni romaneşti reuşite, care se dovedesc a fi,într-un mod mai mult sau mai puţin vizibil, legaţi de evenimentelecu profunde consecinţe petrecute în capitala Cubei în primăvaraanului 1980.
Beneficiind de un Prolog scris de Alonso Cueto, unul dintre ceimai cunoscuţi oameni de litere din Peru şi raportându-se, nu odată, chiar la personajele reprezentative ale prozei acestuia,precum şi la ilustrul exemplu al operei lui Mario Vargas Llosa, celmai recent laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, cartea luiErnesto Pinto Bazurco Rittler demonstrează, astfel, de la bunînceput că autorul este pe deplin conştient de dificultăţile pecare le presupune un roman provenind dintr-un asemenea spaţiucultural şi plasat în lumea latino-americană, dar şi că, în egalămăsură, reuşeşte să facă faţă cu succes acestei provocări. Căci"Întâlnire în Paradis" este un text care te prinde, cacititor, încă din primele pagini.
Subiectul, în sine, pe alocuri cu note de naraţiune poliţistă,dovedind, deci, capacitatea autorului - de formaţie jurist - de amenţine suspansul şi de a crea ingenioase puncte de tensiune, esteaxat pe întâmplările prin care trec două personaje care, la unmoment dat, se vor şi întâlni: Carlos Herrera, peruan de originecolumbiană, aflat în căutarea unei vieţi mai bune şi care ajunge,finalmente, in "Ţara cea Mare", un tărâm al făgăduinţei pe care nui-l promisese nimeni, dar la care visa încă din adolescenţă ca laun veritabil paradis. Numai că Statele Unite ale Americii, loculunde ajunge la capătul a numeroase privaţiuni, nu e nicidecumuniversul luminos şi strălucitor al reclamelor colorate, ci o lumedură, unde egalitatea de şanse a cetăţenilor e doar o lozincă cesună bine, însă unde realitatea se dovedeşte, nu o dată, a fidesprinsă, parcă, dintr-un coşmar. Căci aici Carlos va ajunge săfie implicat în întâmplări ale căror consecinţe scapă capacităţiisale de înţelegere şi, mai ales, de gestionare.
Arestat şi ajuns în faţa unui tribunal american, tânărul va aveaşansa de a o întâlni, în calitate de avocat numit din oficiu, peMirella, cea care îl va înţelege cum nu se poate mai bine şi careva reprezenta şansa lui de salvare. Pe jumătate de origine română,frumoasa şi inteligenta Mirella, Mia, cum îi va spune Carlos, s-aaflat, în 1980, printre persoanele refugiate la ambasada peruanădin Havana, visând, ca şi mulţi alţii, la paradisul de dincolo degraniţele lumii comuniste.
Aducând mereu în discuţie relaţia fiinţei umane cu putereapolitică sau economică şi ştiind cum să evite excesul desenzaţional sau de sentimentalism facil, raportându-şi textul lamarile nume ale poeziei latino-americane ale secolului XX dardemonstrând şi o excelentă cunoaştere a climatului cultural şipolitic românesc al ultimilor ani, Ernesto Pinto Bazurco Rittlerîşi duce cititorul, uneori ca într-un vârtej ameţitor, în atmosferaspecifică a unor ţări diferite, de pe trei continente, pentru ademonstra că paradisul nu este neapărat nord-american, sud-americansau european, ci e pur şi simplu acel loc unde găseşti, dacă ştiicum să cauţi şi ai perseverenţa necesară, nu doar iubirea, ci maicu seamă libertatea.
RODICA GRIGORE esteconferenţiar universitar,Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, disciplina Literaturauniversală şi comparată; licenţiată (1999) şi doctor în filologiedin anul 2004. Volume publicate: Despre cărţi şi alţi demoni(2002), Retorica măştilor în proza interbelică românească.Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, G.M. Zamfirescu, G.Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007),Literaturauniversală şi comparată. Puncte de reper înevoluţia romanului universal (2008), Evoluţia formlorromaneşti. Între modernism şi postmodernism (2008). Traduceri:Octavio Paz, Copiii mlaştinii. Poezia modernă de la romantism laavangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglindaceluilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bardin Brooklyn. Nuvele şi povestiri (2006, Premiul Filialei Sibiua Uniunii Scriitorilor). Coordonează şi realizează (în colaborare)antologia de texte a Festivalului Internaţional de Teatru de laSibiu, apărută, în ultimii ani, sub următoarele titluri:Semne (2005), Împreună (2006), Next (2007),Energii (2008), InOvaţii (2009), Întrebări(2010). A publicat numeroase articole şi traduceri în presaliterară românească, colaborând la revistele: "Cultura","Contemporanul", "Adevărul literar şi artistic", "Euphorion","Saeculum", "Scrisul Românesc", "Viaţa Românească" etc. O scurtăantologie de poezie românească i-a fost publicată în Mexic (2005,2009), Spania (2006) si Venezuela (2007). Colaborează frecvent lapublicatii literare din Statele Unite ale Americii, Spania, Mexic,Peru si Venezuela.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
