Miercuri, 12 iunie, la Parohia Evanghelică C.A. Sibiu – Sacristia, a avut loc vernisajul expoziţiei „Pictura religioasă în opera artistului George Löwendal” (foto 1). Evenimentul l-a avut ca invitat special pe academicianul George Banu – teatrolog, profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris. Gazdele evenimentului au fost: Ariadna Avram, preşedinta Fundaţiei Löwendal, Dorin Dănilă, artist plastic, director Fundaţia Löwendal şi Frank Ziegler, managerul cultural al Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu şi curator al expoziţiei.
Expoziţia ,,Pictura religioasă în opera artistului George Löwendal“ este deschisă în perioada 12 – 30 iunie 2013.
Cu acest prilej, Fundaţia Löwendal anunţă că intenţionează să organizeze o expoziţie retrospectivă George Löwendal la Bucureşti, în anul 2014. În acest sens Fundaţia este interesată într-o colaborare cu deţinătorii lucrărilor pictorului şi scenografului George Löwendal (persoane fizice şi instituţii publice). Persoanele şi instituţiile interesate în acesată colaborare sunt rugate să contacteze Fundaţia Löwendal.
Pictor, grafician, pedagog şi maestru al primelor generaţii de artişti plastici din România postbelică, George baron Löwendal (1897, Sankt-Petersburg – 1964, Bucureşti) a fost şi un remarcabil om de teatru. Născut într-o familie danezo-rusă cu origini nobiliare, format în Rusia avangardelor artistice, s-a afirmat ca pictor decorator în Bucureştiul anilor ’20, devenind, ulterior, timp de aproape un deceniu, scenograful Teatrului Naţional din Cernăuţi. În cosmopolitul oraş bucovinean, a creat decoruri de referinţă şi a înfiinţat, în 1928, primul teatru profesionist de marionete din România. Receptiv la mutaţiile scenei începutului de secol XX (futurism, constructivism, expresionism), a susţinut prin întreaga sa operă mişcarea de teatralizare a teatrului, fiind colaboratorul apropiat al celor mai însemnaţi regizori români şi trezind admiraţia celor mai exigenţi critici şi artişti ai timpului său.
Sculptură Cristian Răduţă la Galeria Calina din Timişoara
Galeria Calina din Timişoara anunţă expoziţia personală a artistului Cristian Răduţă, „Nomade au Sahara” (foto 2), al cărei vernisaj a avut loc la 10 iunie. Elev al lui Mircea Spătaru, unul dintre cei mai influenţi sculptori din România, Cristian Răduţă este creatorul unei sculpturi deopotrivă tradiţionale şi inovatoare.
Aproape de descrierea seminală de tip Mircea Spătaru, reprezentările propuse de Cristian Răduţă sunt aproape impropriu numite sculpturi. Corect ar putea fi numite manifestări fizice fixate de emoţional şi intelectual. Manifestări fizice care prescriu forma, explorând intuiţia şi dinamica. Forma şi conceptul derivă dintr-o imagine deja familiară, la care putem lua parte: rinocerul.
Niciun animal nu a exercitat o influentă aşa de profundă în artă ca rinocerul. A. Durer, J.B.Oudry, Niki de Saint Phalle au fost fascinaţi de misterul întunecat. Văzute limpede şi raportate cu onestitate, calme şi anonime, reprezentările-rinocer ale lui Cristian Răduţă sunt undeva între poezie şi vis. Poţi să o atingi, dar nu poţi să o descrii. Visele au puterea să imagineze diferit viitorul.
Expoziţia este deschisă în perioada 10 iunie - 10 iulie.
Pământ dobrogean
La 18 iunie s-a deschis la Galeria Galateea din Bucureşti expoziţia Pământ dobrogean. Curator: Eusebio Spînu. Critic de artă: Corneliu Antim.
Expoziţia îşi propune să readucă în atenţia bucureştenilor tradiţia manifestărilor în domeniul ceramicii profesioniste. Debutul acestor evenimente a avut loc la începutul anilor ’70 , la Medgidia. Cei care au impulsionat, susţinut şi organizat acest eveniment intitulat Simpozionul de Ceramică Monumentală, au fost maeştrii Costel Badea şi Patriciu Mateescu.
În deceniul ’90 au fost continuate aceste manifestări cu Simpozioanele Internaţionale de Ceramică „Hamangia” care s-au desfăşurat la Constanţa, sub îndrumarea lui Gheorghe Fărcăşiu. În prezent, ceramistul Eusebio Spînu se ocupă de Salonul Naţional de Ceramică „Costel Badea”.
În cadrul expoziţiei „Pământ dobrogean” participă nouă cereamişti: Gheorghe Fărcăşiu, Alfred Ipser, Petre Manea, Nicolae Mira, Eusebio Spînu, Florentin Sârbu, Alexandru Nestorescu, Alexandru Isopescu şi Vasile Filip. Grupul constănţenilor invită în expoziţia de la Galeria Galateea un ceramist din Bulgaria, Ilia Iankov şi un grafician, Gabriela Gheorghe. Cei 11 expozanţi ne introduc în atmosfera limbajului plastic divers, dar cu un numitor comun: pamântul dobrogean pe care îl modelează şi pe care păşesc zi de zi.
Expoziţia va deschsiă până la 18 iulie.
În cadrul expoziţiei „Pământ dobrogean” miercuri, 26 iunie, ora 17:00, scriitoarea Iulia Militaru va citi din volumul de poezii, „dramadoll”, apărut în 2012 la editura Max Blecher.
„dramadoll”, volumul în care se găsesc cele mai multe dintre poemele ce urmează a fi citite în cadrul evenimentului, este o îmbinare de texte şi voci înglobate în desen, urmărind, în primul rând, relaţia scriiturii cu imaginea, mai degrabă decât un fir narativ propriu-zis. Povestea se naşte de cele mai multe ori la limita dintre fragmentele aflate în tensiune şi aparţinând unor genuri sau autori diferiţi.
Iulia Militaru s-a născut în 1978, la Bucureşti. A studiat medicina, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti, apoi limba şi literatura română la Facultatea de Litere, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Şi-a obţinut diploma de masterat în Teoria Literaturii, în anul 2006, iar acum este doctorand în literatură română. A publicat mai multe cărţi pentru copii şi o carte teoretică despre poezie, „Metaforic şi metonimic: o tipologie a poeziei”. În 2010, i-a apărut primul volum de poezie: „Marea Pipeadă”, pentru care a primit premiile: „Tânărul poet al anului 2010” şi „Tânărul scriitor al anului 2010”, în cadrul „Galei Tinerilor Scriitori”. În 2012, împreună cu Anca Bucur (poezie) şi Cristina Budar (grafică), a lansat volumul „dramadoll”, la Casa de Editură Max Blecher. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu, fiind rezultatul colaborării celor trei, în vederea realizării unui dialog între diferite stiluri, arte (poezie, grafică, video, sunet) şi autori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
