De ce jubila Duke Ellington?
Daca veti privi fotografia 1, cu siguranta atentia va va fiatrasa de zambetul latit pe toata fata al printului jazz-ului, DukeEllington. Jubilatia maestrului era, cu siguranta, provocata de ceauzea. Iar ce auzea erau interpretarile Ellei Fitzgerald,personajul din stanga imaginii, in picioare. Aceasta fotografiefusese facuta de nu mai putin celebrul Herman Leonard, in 1961, inclubul Crescendo din Los Angeles.
Astazi, cand apar colectii de CD-uri cu jazz cuprinzandintegralele Miles Davis (Columbia), Charlie Parker (Savoy) sauinsusi Duke Ellington (RCA), e greu de crezut ca se mai pot iviinregistrari revelatoare cu mari artisti, dosite pana acum prinarhive. Adica bucati necunoscute pret de aproape jumatate de veac,venind de la interpreti de geniu. Ei bine, casa Verve tocmai a scospe piata o caseta cu patru CD-uri, insumand 76 de titluri - TOATEINEDITE -, interpretate de Ella Fitzgerald. Unde? Chiar in clubulCrescendo, pe care-l invocam la inceputul acestui articol, intre1961-1962. Nu este vorba despre niste inregistrari pirat, ci despreniste masterizari ale unor benzi originale produse de Norman Granz,fondatorul Verve, si managerul, vreme indelungata, al Ellei.Cantareata se afla la apogeul carierei si isi atinsese summum-ul deposibilitati creative: mai destinsa decat oricand, mai indrazneata,mai "swing", evoluand intr-o gama de atmosfere si de ritmuri maivasta decat pe zecile de inregistrari care ii aparusera in timpulvietii. Intre altele, cantand blues (care nu a fost niciodatapunctul ei forte), cu harul si tristetea infinita ale lui BillieHoliday. Antologia celor patru CD-uri se numeste "Twelve Nights inHollywood" si constituie, probabil, cea mai mare revelatiejazz-istica a ultimilor decenii.
Arca pentru Arta
Prima impresie pe care o ai patrunzand in "Maxxi", noul muzeudin Roma care se va deschide oficial in luna mai 2010, este ca teafli pe un pachebot cu forme armonioase, facut din beton, sticla siotel, o arca pretioasa, si la fel de fluida ca apele peste care obanuiesti ca ar vrea sa le alunece.
"Maxxi" (foto 2-5) este acronimul "Muzeului national de arteale secolului XXI", pentru care, in 1999, arhitecta anglo-irakianaZaha Hadid (in varsta, acum, de 59 de ani), prima femeie care aprimit prestigiosul premiu Pritzker (echivalentul Nobelului inarhitectura), a obtinut adjudecarea proiectului, in urma unuiconcurs international la care au participat nume de talie.
Atat in structura cat si in obiectivele sale, Maxxi se doresteun muzeu diferit de celelalte institutii publice de profil italiene- prezentandu-se ca un spatiu consacrat creativitatii contemporane,artei si arhitecturii (aici vor fi instalate niste colectiipermanente cu opere ale unor Boetti, Kappor, Clementi, Richter sauWarhol, precum si circa 70.000 de documente de arhitectura). ZahaHadid il considera "un centru cultural compus dintr-o tesaturadensa de spatii interne si externe care se intretaie sidialogheaza, intr-un labirint de galerii care se varsa intr-un largcampus urban". Va fi un laborator de cercetari in care se vorconfunta diverselel limbaje contemporane, de la arta plastica ladesign, de la moda la film si de la arhitectura la publicitate. Totaici va fi deschis un atelier unde vor fi predate meserii legate deturismul cultural. Pio Baldi, directorul Maxxi, afirma: "Dorim caaceasta institutie sa devina un centru de excelenta, o veritabilafabrica de creativitate. Va fi un muzeu de parcurs, de flux, iar nuun centru de expozitii statice in care colectiile sa steapietrificate". Aceasta intentie este perfect slujita de structuraarhitectonica a edificiului: prelungi rampe sinuoase care unesc unetaj cu celalalt, vaste sali de expozitie, panouri mobile, plafoanecompuse din lame de otel verticale care se orienteaza in functie delumina soarelui, ferestre uriase si o priveliste vertiginoasaasupra imprejurimilor.
Date tehnice : Suprafata totala : 29.000 mp : Spatiiinterioare : 19.640 mp ; Suprafata de expunere : 10.000 mp ; Volumtotal : 113.000 mc ; Greutatea totala a otelului : 6.000 tone ; Orede munca pe santier : 125.000 (au muncit, in medie, circa 100 depersoane, timp de 1.5000 de zile) ; Cost total : 15 milioane deeuro.
Google va subventiona cultura ?
Misiunea "Creatie si Internet", condusa de Patrick Zelnik,presedinte al Naive, de Jacques Toubon, fost ministru al culturiisi de Guillaume Cerutti, presedinte al Sotheby's Franta, si-apredat, pe 6 ianuarie a.c., raportul catre Frederic Mitterrand,actualul ministru al culturii din Hexagon. Insarcinati, in 2009, sareflecteze asupra dezvoltarii ofertei culturale on-line si asupraremunerarii creatorilor si intreprinderilor de industrie culturala,cei trei muschetari (vezi foto 6) au extras 22 de concluzii, celemai multe de ordin fiscal. Trebuie mentionat ca presedinteleSarkozy a retinut cateva dintre ele, si le-a exprimat cu prilejul"Urarilor pentru cultura", facute publice pe data de 7 ianuarie.Lucrurile au mers repede, pentru ca, in Franta, cultura este inimpas, iar unora (cei care conteaza!) chiar le pasa ca estevitregita.
Raportul preconizeaza o impozitare a veniturilor publicitareon-line, vizand cu precadere marile societati de internet precumGoogle, Facebook, Microsoft, AOL sau Yahoo. Misiunea estimeaza ca"aceasta masura ar putea genera o crestere a veniturilor fiscale decirca 10-20 de milioane de euro pe an". Iar Presedintele, cu ocaziaevenimentului deja mentionat, a cerut deja Ministerului finanteloro expertiza care sa evalueze fiscal activitatile publicitare alemarilor portaluri si motoare de cautare. "Taxa Google", cum estede-acum denumita, a inceput insa deja sa suscite numeroaseintrebari legate de fezabilitate. Oricum vor sta lucrurile, taxaare drept scop finantarea celorlalte puncte ale raportului si, inmod special, implementarea unei "Carte a muzicii tinere", menita safavorizeze descarcarea legala de piese muzicale. Ideea l-aentuziasmat pe Sarkozy, care a cerut aplicarea sa pana in vara lui2010. In domeniul cartii, un TVA redus la 5,5% ar putea stimulaprogresul volumelor digitale; se preconizeaza, de asemenea, creareaunei platforme de internet unice de cataloage continand oferteculturale (carti, muzica, video).
Ceea ce rezulta insa cu putere din acest Raport este uriasamefienta a profesionistilor culturii din Franta in raport cugigantul american Google. Asta pentru ca propunerea nr. 16preconizeaza consultarea Autoritatii concurentei privind un posibilabuz legat de pozitia dominanta a motorului Google pe piata depublicitate on-line.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
