Corneliu Antoniu este clocot si liniste. Poetul de pe malurile Dunarii e o voce importanta a literaturii romane, un om sensibil, delicat, dar si un disident ce-a emigrat inainte de 1989, un Sisif care se zbate sa scoata o frumoasa revista de literatura, Antares. Corneliu Antoniu a intemeiat Editura Antares si Filiala Galati-Braila a Uniunii Scriitorilor din Romania, iar de zece ani organizeaza Festivalul International "Serile de literatura ale revistei Antares". Anul acesta, intre 29 mai si 2 iunie.
- E greu sa fii poet pe malul Dunarii?
- Sigur ca e greu, mai ales daca Dunarea incepe in Germania si se termina in Ucraina.
- Ce are de infruntat un poet din provincie, pentru a fi recunoscut pe plan national?
- Nu exista poet de provincie. Poet esti sau nu esti. Daca e vorba de marginalizare si de conditia poetului care traieste in provincie, atunci lucrurile pot fi caracterizate si ca un reflex negativ al existentei sale literare.
- Care este importanta laturii etice in existenta si creatia unui poet?
- Eticul si esteticul au fost categoriile filosofice foarte des intalnite in palavrageala estetica din perioada comunista. Imi aduc aminte de legaturile care se faceau intr-o paradigma educationala a intregii clase muncitoare si a rolului intelectualitatii in educarea comunista a maselor. De fapt, artele in general au o etica si o estetica proprii, cu rolul de a se reparticulariza intr-un sistem social, democratic. Eu insumi, fara a dori sa ma dau de exemplu, am avut un fel special de a ma manifesta atat in plan etic, cat si in plan estetic, moral sau socioprofesional. Am urat comunismul, desi am trait in el si am facut greva foamei intr-o perioada cand toata lumea se hranea cu lozinci comuniste. Ca urmare, am fost nevoit sa lucrez ca muncitor necalificat, marinar etc. Am hotarat sa-mi parasesc tara si sa emigrez in Belgia, unde am petrecut sase ani.
- Ce v-a determinat sa va intoarceti in tara?
- Am crezut, pentru o clipa, ca in Romania a avut loc cu adevarat o revolutie si ca lucrurile se vor schimba in bine. Am fost posesorul unui entuziasm care, grefat pe conditia emigrantului, m-a determinat sa ma reintorc in tara, unde am constatat ca nu a avut loc nici un fel de revolutie, dar am capatat eroi, ca fostele lichele comuniste si securiste au facut un partizanat si s-au reorganizat in asa fel, incat au pus din nou gheara pe Romania. Astazi, traim intr-un soi de struto-camila politica, comunisto-capitalisto-oportunista. Mai pe intelesul tuturor, traim in minciuna. Sunt dezamagit de tot ce se petrece in Romania, desi sunt scriitor roman, chiar decorat de Presedintia Romaniei.
- Dupa intoarcerea in tara, v-ati canalizat toate fortele spre a face ceva...
- Am infiintat o fundatie culturala care are drept principala sarcina editarea revistei de cultura Antares, care apare si sub egida Uniunii Scriitorilor. De asemenea, am intemeiat Editura Antares, care a publicat pana acum peste 30 de titluri de carte. Tot in urma cu zece ani, am luat initiativa organizarii Festivalului International de Literatura Serile de Literatura ale revistei Antares, ajuns acum la editia a 10-a. Un lucru aparte: festivalul se petrece in doua orase, Galati si Braila, care intr-un viitor apropiat se vor uni intr-un megalopolis. Anul acesta, la sfarsitul lunii mai vor participa, in afara de poeti importanti precum Ion Muresan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Galatanu, importanti scriitori din Australia, Austria, Belgia, Egipt, Estonia, Germania, Marea Britanie, Liban, Nigeria, Norvegia. Aceasta editie jubiliara a festivalului se va desfasura nu numai in sali special gandite pentru manifestarile culturale, ci si in licee si facultati din cele doua orase, inclusiv pe malul Dunarii.
- Din cate stiu, exista si o tema sub care se desfasoara aceasta manifestare culturala.
- Tema festivalului este Literatura - summit alternativ. Am plecat de la spusele lui Andre Malraux - "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc". Noi ne-am permis sa parafrazam acest cuvant de duh al lui astfel: Daca secolul XXI nu va fi al literaturii, nu va mai fi deloc. Suntem de parere ca daca de-a lungul istoriei cartile au tacut si au vorbit armele, a venit timpul ca armele sa taca si cartile sa vorbeasca. Literatura este o alternativa viabila pentru o lume a dialogului, a pacii si a bunastarii. Asa ca vom organiza pe acest subiect si o dezbatere in cadrul Universitatii Dunarea de Jos si nu numai, o tema care vrea sa scoata literatura din starea ei pasiva si contemplativa intr-una activa si real-constructiva. Vor participa la aceasta dezbatere scriitorii romani si straini participanti la festival. Acesta este rolul actual al literaturii. Literatura poate schimba lumea.
- De ce acest festival international intr-un loc ignorat de critica literara?
- De-a lungul timpul, aceasta zona a dat nume de prestigiu pentru literatura romana. Zona era mai degraba cunoscuta ca ucigatoare de poeti, neprielnica dezvoltarii actului cultural-artistic. Scriitorii care nu s-au sinucis au parasit orasul, fugind in alta parte, unde au devenit personalitati distincte ale lumii culturale romanesti. Festivalul, ca si revista de cultura Antares, ca si filila Galati-Braila a Uniunii Scriitorilor au fost gandite si ca o reparatie morala a acestei zone pe nedrept ignorata de istoria literara. Sigur ca nu ne-am asteptat la recunoasterea imediata a efortului nostru, nici ca cineva sa primeasca initiativa noastra cu bratele deschise. Si dupa Revolutie, Galatiul a ramas dependent de comunism, nu numai la figurat, ci si la propriu. Intelegem prin aceasta faptul ca atat conducerea orasului, cat si mass-media sunt contaminate politic si deci lipsite de independenta functionala. Astfel, initiativele culturale, personale sunt marginalizate in mod ostentativ sau obligate sa suporte tratamentele neloiale, abuzive si discriminatorii ale celor care pretind ca raspund de cultura in fata opiniei publice. De fapt, acestia sunt fosti delatori sau tortionari, sau o parte a clientelei politice, intretinuta de o mafie deghizata in democratie.
- Stim ca ati infiintat un ordin cultural.
- E vorba despre Ordinul Cavalerilor Danubieni, intemeiat in 1999, prin hotarare judecatoreasca si care se acorda scriitorilor care traiesc in tarile riverane Dunarii. A fost inspirat de efigiile acestor cavaleri danubieni, descoperite atat in Germania, cat si in Romania si a caror legenda tinea de spatiul danubian ca spatiu al intelepciunii, al prieteniei si al libertatii. Probabil cel mai vechi summit din istorie.
- De ce ati ales poezia?
- Domnule draga, noi nu alegem poezia. Daca avem norocul sau ghinionul, poezia ne alege pe noi. Noi suntem o expresie a ei, a limbii in care vorbim si traim. De altfel, este bine cunoscut faptul ca poezia nu inseamna literatura. De aceea, toata lumea are impresia ca s-a nascut poet.
- Daca nu ati fi fost ales de poezie, de ce ati fi fost ales?
- A spune ca esti ales de poezie, trebuie inteles si ca un act de orgoliu. E dorinta noastra, a tuturor si, poate, si inchipuirea noastra. In ce ma priveste, nu stiu de ce sau de catre cine as fi putut fi ales. Un lucru este sigur: ceea ce n-am stiut pana acum n-am sa stiu nici de acum inainte.
- Ce este poezia pentru dvs.?
- Pentru mine, poezia este o stare de a fi, de a exista. O contemplatie permanenta. O stare de raspuns, intr-o lume in care nimeni nu te intreaba nimic. Poetul, din punctul meu de vedere, este flacara care alearga de-a lungul cercului. Cerc care, de cele mai multe ori, nici nu exista.
Interviu realizat de Peter Sragher
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
