S-a spus, nu doar de catre Sextil Puscariu, ca limba romana s-a relatinizat, s-a reromanizat in secolul al XIX-lea prin franceza. Aproape toate cuvintele care semnifica modernizare in romana au intrat prin aceasta limba.
O statistica elaborata de Constant Maneca ori studiile lui Antoine Meillet sau Alex. Niculescu constata ca, in total, imprumuturile din franceza in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea reprezinta 39% din vocabular, cu o frecventa de aproape 20%. Aceasta insemna ca un cuvant din cinci in limba romana moderna este de origine franceza (e adevarat ca aproape jumatate din termeni au o dubla provenienta, franceza si latina). Si influenta s-a manifestat nu doar in vocabular, ci si in sintaxa frazei. Francezei i se datoreaza faptul ca dupa 1840 fraza romaneasca devine mai simetrica, mai armonioasa, cu un anumit ritm si cadenta.
Franceza a fost introdusa in Principate in secolul al XVIII-lea de catre fanarioti, prin secretarii, preceptorii si institutorii lor francezi, care au adus primele carti in franceza si in bibliotecile boierilor romani (ei insisi posesori de biblioteci de valoare).
an 1766, Alexandru Ipsilanti introduce oficial limba franceza la Scoala Domneasca de la Bucuresti. Dupa 1770, franceza devine obiect de studiu obligatoriu in Valahia si Moldova (nu si in Transilvania, unde fenomenul are loc mai tarziu). Fiind introdusa prin intermediul limbii grecesti, primele gramatici frantuzesti sunt scrise in greaca (ale lui Vendodis, Mihail Partula, N. Caragea), ca si dictionarul lui Alex. Mavrocordat ori acela al lui Zalicoglu. Primul dictionar francez-roman si roman-francez este cel al lui Vaillant, din 1839. Librariile, bibliotecile, cabinetele de lectura care incep sa apara la inceputul secolului al XIX-lea au in principal carti frantuzesti. Trei din patru librarii care se deschid la Iasi catre 1830 vand numai carti frantuzesti. Franceza devine limba saloanelor, iar in unele familii - limba vorbita zilnic, ne asigura Pompiliu Eliade, care a studiat bine fenomenul. Greaca e inlocuita de franceza. Boierii de acelasi rang nu-si mai spun "arhonda", ci "mon cher" (sau isi spun si intr-un fel, si in altul). Cuvinte ca "jupan", "chir", "cocon", pana atunci cu semnificatii inalte, decad, scapata, cum ne demonstreaza Lazar Saineanu. "Cucoana" e trimisa in desuetudine si ii ia locul "madama". Nostima e introducerea in limba vorbita a unor verbe frantuzesti cu sufixe grecesti, dar care se conjugau dupa regula limbii romane: "s''amuser" se conjuga "ma amuzaresc", "te amuzarisesti", "se amuzariseste"; la fel "a publicarisi", "a demisionarisi", "a regularisi", "pursuivarisi", "flatarisi", "mobilarisi", "ocuparisi", "vizitarisi"... La scriitori ca Grigore Alexandrescu, I. Heliade Radulescu, Anton Pann, intalnim forme preluate dupa prototipul francez: benefis, jaluzie, librer, caprit, naturel, mensionata, retirat, printip, orizon, problem, surfata, surnatural, sotietate, semplu...
andeosebi femeile invatau frantuzeste. Ele dadeau replica strainilor care treceau prin Principate si, totodata, le dadeau copiilor lor primele lectii "pa frantuzeste". in educatia fetelor din prima jumatate a sec. XIX, dar si dupa, cunostintele de geografie, istorie, aritmetica puteau lipsi, cele de franceza - nu. Franceza se invata cu guvernante, se vorbea cu ofiterii rusi, foarte buni cunoscatori nu numai ai limbii, dar si ai culturii franceze, se deprindea cu ajutorul consulilor francezi care, incepand din 1796, au fost nelipsiti din Tarile Romane, se invata tot mai frecvent de catre tinerii romani chiar la Paris, unde se duceau la studii. Mult timp limba romana era limba materna, iar limba culturii era franceza, vorbita cu aceeasi usurinta ca si prima. Romania nu va fi prin aceasta "o mica Belgie", nici Bucurestiul "un mic Paris". Dar romanul va fi mereu un filofrancez.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
