Ziarul de Duminică

"intr-o lume a copiilor, noi sintem originalul"

03.06.2006, 00:00 10

Titlul reproduce un slogan publicitar de acum cativa ani al companiei Xerox, slogan ce ma obsedeaza din momentul in care l-am vazut pe undeva pe la podul Baneasa. Fireste, cel ce l-a conceput voia sa spuna intre altele ca Xerox este liderul in ceea ce priveste tehnica reproducerii documentelor si ca ceilalti producatori de echipamente de fotocopiat nu fac decat sa-l imite, dar ceea ce ma obsedeaza in el este, mai cu seama, prima sa parte: "o lume a copiilor".

Ideea este, la prima vedere, platoniciana: ceea ce e, tot ce se afla in lumea aceasta a noastra, tot ce ne cade sub simturi este "copia", "incarnarea" unei "idei" (??????insemna ceva de genul "contur", "matrice"). La Platon incarnarea aceasta era "imperfecta", caci daca Ion intrupeaza intr-adevar ideea de "om" (este cu adevarat un "biped fara pene"), o face doar cu o anumita aproximatie, dovada ca are ochii verzi in vreme ce ai lui Gheorghe sunt albastri. Orice "aproximare" isi are partea rea, desigur, dar are si o parte buna si anume discernabiliatea: datorita faptului ca are ochii verzi, il putem deosebi de Gheorghe. Or, discernabilitatea aceasta este ceva deosebit de important din punct de vedere practic: imaginati-va ca il urati pe Ion si ca vreti din toata inima sa-l omorati, gandul ca nu veti putea niciodata sti daca intr-adevar l-ati omorat din pricina ca nu l-ati putut distinge de Gheorghe nu v-ar amari restul zilelor?

Logicienii vorbesc de doua tipuri de identitate: identitatea specifica, cea care face ca un lucru sa apartina unei anumite specii, unei anumite clase (acel manunchi de trasaturi ce ii fac atat pe Ion cat si pe Gheorghe sa apartina speciei - ori clasei - "bipezilor fara pene"), si identitatea numerica (acele caracteristici ce fac ca Ion sa fie Ion si nu Georghe: ochii verzi, bunaoara). Pentru Platon, specia era originalul si orice incarnare era sursa de accidente, de imperfectiuni: Pentru a fi om, era musai sa ai doi ochi, ca erau negri ori verzi era insa simplu accident. Or, compania Xerox si, inainte de ea, in 1840, "modestul" Talbot, cel care inventa negativul, acea tehnica ce avea sa permita multiplicarea aceleiasi imagini intr-un numar indefinit de exemplare "identice", fara ca nici unul dintre acestea sa poata fi declarat drept original, drept origine a seriei, aveau sa pun capat acestui gand. Si nu numai acestui gand, ci si a realitatii ce parea sa-i corespunda: cu ei a inceput masificarea, progresiva disparitie a "accidentelor", a identitatii numerice, in favoarea identitatii specifice a realului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO