Muzeul Colecţiilor de Artă a fost redeschis săptămâna trecută, la Palatul Romanit de pe Calea Victoriei, publicul având acum posibilitatea să-l viziteze după o pauză de 27 de ani. Printre primii vizitatori s-au numărat premierul Victor Ponta, prinţul Charles al Marii Britanii, dar şi ambasadori, directori ai altor muzee din Bucureşti, politicieni şi ziarişti.
Muzeul a putut fi vizitat ultima oară în 1986, după care a fost supus unui amplu proces de consolidare şi renovare a clădirii, continuată cu restaurarea unor piese din patrimoniu.
„Muzeul Colecţiilor de Artă poate fi vizitat de astăzi, în forma pe care o vedeţi acum, respectiv cu toate cele trei corpuri deschise, 66 de săli de expunere permanente, prima dată după ce s-a închis corpul dinspre Calea Griviţei în 1986, la aproape 40 de ani - a declarat doamna Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului de Artă al României.
Vizitatorii vor găsi 34 de colecţii particulare care au fost donate de-a lungul anilor statului român şi vor vedea patru colecţii în premieră pentru că au fost donate în perioada în care muzeul era închis, şi anume colecţia C. Baba, colecţia Radu Ionescu, donaţia Adina Nanu şi colecţia Mircea Marosin”.
Inaugurat oficial pe 21 august 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă a României, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic.
Muzeul readuce la viaţă perioada interbelică, o perioadă în care se conturează şi se impun renumite colecţii precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Alexandra şi Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Beatrice şi Hrandt Avachian.
În cele trei clădiri ale muzeului sunt găzduite de asemenea lucrări celebre ale lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Pătraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă. Nu lipsesc, de asemenea, lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă de provenienţă occidentală sau orientală.
Colecţiile prezentate ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit. Expunerea lor ţine seama de specificul patrimoniului, urmărind redarea configuraţiei originare a fiecărei colecţii într-o prezentare coerentă atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice.
În afara colecţiilor de picturi româneşti, la muzeu se află şi un desen al pictorului olandez Vincent van Gogh şi o serie de tablouri ale artistului japonez Utagawa Kunisada (secolul al XIX-lea).
Palatul Romanit, sediul Muzeului Colecţiilor de Artă, situat pe Calea Victoriei la numărul 111, este o clădire reprezentativă a Bucureştiului din secolul al XX-lea, înălţată de boierul C. Faca, la colţul format de Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogoşoaiei) cu Calea Griviţei (Podul Târgoviştei). Faca a murit înainte de a o termina şi moştenitorii lui au vândut-o vistiernicului grec Romanit. Acesta a desăvârşit construcţia amenajând interioare luxoase pe care scriitorul Ion Ghica (1816-1897) le-a prezentat în memoriile sale. După moartea lui Romanit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-1842), care îşi stabileşte aici „cancelaria” — un fel de birou de reclamaţii. În 1836, casa a fost cumpărată de stat şi afectată iniţial birourilor Curţii administrative, iar apoi, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Ministerului de Finanţe. Întrucât acest minister avea nevoie de un spaţiu mai mare, clădirea a fost completată cu două noi corpuri dispuse în formă de U larg deschis.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
