Anamaria Smigelschi
Gustul, mirosul şi amintirea
Editura Humanitas
Prezentare pe coperta a patra de Andrei Pleşu: „Proze-liţele Anamariei Smigelschi m-au luat prin surprindere. O ştiam ca pe un plastician foarte talentat şi ca pe o femeie iradiind vitalitate şi farmec. O descopăr acum ca pe un scriitor înzestrat, ca pe un histrion hâtru, ale cărui simţuri sunt inteligente şi a cărui tristeţe e plină de umor. «Proze-liţele» (pe drept cuvânt numite aşa: nu simple proze, ci proze-obiect, proze cu miros şi gust, cu petice decolorate şi franjuri misterioase), proze-liţele sunt deopotrivă instantanee de epocă, documente de generaţie, junghiuri, oftaturi, glume şi lacrimi. Vă veţi pierde, bucuroşi, în lumea lor, vie, plină de haz, ca un dans euforic, ca o fotografie îngălbenită, ca o amintire recuperată, cu graţie, din propria ei cenuşă.“ Fragmente substanţiale din această carte au apărut vreme de o jumătate de an în „Ziarul de duminică”
Stelian Ţurlea
Cincizeci de ani
Editura Tritonic
Un fragment de istorie românească văzută prin destinul unei tinere obişnuite care urmează o facultate în anii 50, începe să profeseze la începutul anilor 60 şi este martora unor evenimente ce au marcat viaţa tuturor: revoltele studenţeşti din 1956, deportările în Bărăgan, colectivizarea forţată. Şi care rămâne o figură luminoasă şi optimistă şi trăieşte o poveste de iubire definitorie. Un roman care ar putea fi al oricăruia dintre noi.
Andreas Eschbach
Un bilion de dolari
Editura RAO
Traducere din limba germană de Cornel Stoenescu. Dumneavoastră ce-ţi face dacă v-aţi trezi peste noapte moştenitorul unei averi fabuloase? Eroul acestui roman, este un amărât fără o leţcaie care trăieşte la New York, dar primeşte o moştenire uluitoare de la un strămoş îndepărtat din Florenţa secolului al XVI-lea. În timp, în cei 500 de ani, dobânda a sporit atât de mult moştenirea, încât totalul a ajuns la un bilion de dolari! Eroul o acceptă, îşi angajează gărzi de corp, e adulat şi înconjurat de lume şi prieteni, nu se încrede în nimeni, are duşmani şi adversari de temut, până află ce se ascunde în spatele moştenirii – datoria de a reda omenirii viitorul pierdut. Finalul e surprinzător. Un păcat al cărţii – e îngrozitor de mare, peste 900 de pagini!
Sylvia Day
Atracţia
Editura Litera
Traducere din limba engleză de Florenţa Simion. Spuneam, când am comentat apariţia în româneşte a celor trei volume din „Fifty Shades of Grey” că, îndată după succesul imens al trilogiei, au apărut în toate lumea cărţi similare. Una dintre ele este cea de faţă, primul volum din seria „Crossfire”. În primele şapte luni de la publicare au fost vândute peste 6 milioane de exemplare din acest roman. Cei cărora le-a plăcut povestea de iubire dintre Anastasia şi Grey vor găsi satisfacţii şi în acest roman în care eroul, bântuit de propriii demoni, e obsedat după sex, îşi părăseşte iubitele de îndată ce le-a avut, recurge la jucării sexuale, dar se îndrăgosteşte de Eva pe care o socoteşte repede cea importantă persoană din viaţa lui.
Liviu Antonesei
Un taur în vitrina de piatră
Editura Adenium
Volumul apare în colecţia „Punct RO. Poezie”. „La haine de la poésie, ura faţă de poezie, va rămâne o constantă a scrisului său – comentează Ovidiu Nimigean. Precizez: ura faţă de poezia rigidă, izolată în narcisism autoreferenţial. Poezia care îşi clonează formula, autopastişându-se la nesfîrşit. Poezia răspunsurilor orgolioase şi definitive. Această «ură» va alimenta, în schimb, o poezie mobilă, mereu în căutarea consistenţei sale (…), interogativă, agitată de dubii. Ca să reiau analogia, muşchetarul tânăr s-a preschimbat într-un cavaler al Mesei Rotunde. Parsifal în căutarea Graalului.”
Liliana Corobca
Kinderland
Editura Cartea românească
„N-aş fi scris cartea – spune Liliana Corobca – dacă, într-o vară, n-aş fi întâlnit un copil care m-a impresionat. Un băieţel speriat de vreo doi-trei ani a venit cu tatăl lui (meşter care lucra mai mult în străinătate) la noi acasă. Am încercat să vorbesc cu el, i-am dat jucării, dar el a rămas mut şi încruntat, urmărindu-şi atent părintele care, am aflat ulterior, îl uita pe unde se ducea. Pe mama lui aproape n-o cunoştea, tatăl mai venea prin sat când găsea de lucru şi îl creştea câte o mătuşă ori vreun frate vitreg. Nu văzusem niciodată un copil mai sălbatic şi mai nefericit. Deşi în carte nu este personaj principal, de la el a pornit ideea romanului, care s-a numit mai întâi «Patria mamă» şi era unul epistolar, pentru că fetiţa îi scria mamei cum se descurcă cu fraţii şi cu gospodăria. Am renunţat la scrisori şi la titlul iniţial, lăsând poveştile să curgă în voie, lăsând copiii să se descurce, în aşteptarea părinţilor.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
