Gabriel Osmonde - Călătoria unei femei care nu se mai temea de îmbătrânire
Traducere de Irinel Antoniu
În 2011, Andreï Makine dezvăluia că el se ascunde în spatele pseudonimului Gabriel Osmonde. Sub această semnătură apăruseră patru romane: Călătoria unei femei care nu se mai temea de îmbătrânire (2001), Cele 20000 de femei din viaţa unui bărbat (2004), Lucrarea iubirii (2006) şi Alternaştere (2011, în curs de traducere la Univers), care stârniseră interesul criticilor literari atât prin curajul şi subversivitatea scriiturii, cât şi prin misterul identităţii autorului. Câştigător al Premiului Goncourt pentru romanul său din 1995 Testamentul francez (tradus la Univers în 1997), scriitorul de origine rusă se bucura de un mare succes de public şi de critică pentru cărţile apărute sub numele său. Şi totuşi, în acel interviu, el mărturisea: „Makine nu este numele meu adevărat. Osmonde este mai adânc ancorat în mine decât Makine“.
Laura B., o femeie foarte inteligentă, de vârstă mijlocie, cu o existenţă burgheză de care fiicei ei îi e ruşine, se întreabă dacă viaţa aceasta, care seamănă cu aceea a unui peşte într‑un acvariu, mai merită trăită. Ceea ce descoperă ea treptat este că, în această vară indiană a vieţii ei, mai sunt posibile iubirea, senzualitatea dezlănţuită şi pasiunea extremă.
Peter Høeg - Copiii paznicilor de elefanţi
Traducere de Grete Tartler
Peter Hoeg (n. 1957, Copenhaga) a debutat în 1988, cu volumul Reprezentare despre secolul al XX‑lea, care a fost tradus şi sub titlul Istoria viselor daneze. A publicat apoi Povestiri despre noapte, care a atras atenţia criticii asupra sa şi i‑a adus mai multe premii literare. Însă cartea care l‑a consacrat în plan internaţional, a fost tradusă în peste treizeci de ţări şi a rămas timp de douăzeci şi şase de săptămâni în lista de best‑sellers a ziarului New York Times, a fost Cum simte domnişoara Smilla zăpada, publicată în 1992. A mai scris romanele Marginalii (1993), Femeia şi maimuţa (1996), Fata tăcută (2006) şi Copiii paznicilor de elefanţi (2010).
„Dacă vrei să te împrieteneşti cu cineva care are un elefant, trebuie să ai loc şi pentru elefant.“ Elefantul e un simbol al problemelor. Peter, un puşti de paisprezece ani, îşi descrie viaţa într-o lume a adulţilor plină de probleme pe care le rezolvă copiii. Adulţi incompetenţi, salvaţi de copii. Un roman comic, dar şi o experienţă spirituală despre libertate. Vrea Peter Hoeg să ne păcălească frumos cu un roman autobiografic? Probabil. Peter, autorul sau naratorul, cum vreţi, îşi are şi el elefantul său, ca noi toţi. (Sandra Ishura, membru booktopia.ro)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
