Ziarul de Duminică

Să nu uităm traducerile din română/ de Stelian Ţurlea

Să nu uităm traducerile din română/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea

27.01.2011, 23:55 55

De câţiva ani se întâmplă o seamă de lucruri careconturează un fenomen nou în literatura română - ieşirea în lume cumai multă dezinvoltură, îndrăzneală, tupeu, curaj.

În 2007, Institutul Cultural Român a demarat unprogram de finanţare a editorilor străini pentru traducerea şipublicarea scriitorilor români(Translationand Publication Support Programme). Se propunea o listă de autoridespre care s-a discutat copios, după bunul obicei balcanic,uitându- se că pentru toate trebuie un început, oricâte semne deîntrebare ar ridica acesta.

Programul aînceput deja să dea roade. Fireşte, ieşirea în lume a literaturiiromâne nu s-a sprijinit doar pe acest program, dar nu se poateeluda rolul său major. Cu sau fără acest sprijin, au fost traduseîn diferite limbi, în diferite colţuri ale Europei, nu numaiprintre vecini, multe titluri.

Iar anul 2010 aexcelat, lista fiind lungă, bogată în titluri şi autori a cărorînşiruire ar exceda spaţul acestei rubrici. Dar nu pot să nuamintesc câţiva, pentru a sugera direcţiile - Mircea Cărtărescu,Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Ioan Es Pop, Vasile Ernu, FilipFlorian, Daniel Bănulescu, Stelian Tănase, nici unul pomenit înordinea importanţei, acestora adăugându-li-se mulţi alţii, alecăror titluri au apărut în Franţa, Suedia, Germania, MareaBritanie, Spania, Italia, Slovenia, Cehia, Bulgaria,Ungaria.

Îmbucurător estefaptul că a atras atenţia cu deosebire literatura nouă, chiar deultim moment. Îmbucurător mai este că apariţiile nu s-au limitat laproză, care pătrunde mai lesne într-un spaţiu străin. Se poatecomenta că promovarea unora dintre scriitori este excesivă, că maisunt multe nume cel puţin la fel de interesante, că un număr redusde scriitori ar fi acaparat aceste direcţii noi de promovare, exactcum se întâmpla pe vremuri cu şefii literelorromâneşti.

Dar chiar şiexcesele sunt până la urmă benefice. Scriitorii români sunt din ceîn ce mai mult invitaţi la târguri de carte, simpozioane,festivaluri şi lecturi publice, cărţile traduse sunt luate înseamă, uneori chiar până la a obţine premii ş.a.m.d. S-a înţelesprin urmare un lucru esenţial, anume că şi literatura e o marfă şideci legile marketingului nu trebuie să-i fiestrăine.

Scopul acestorscurte însemnări este dublu. Pe de o parte, să semnalăm lucrurilenoi petrecute. Pe de altă parte, să atragem atenţia asupra unuiaspect care ar putea contribui la îmbunătăţirea situaţiei. Nu estesuficient ca un titlu să apară tradus într-o altă ţară, el trebuiedifuzat şi promovat. Aici şi-ar putea intra în rol agentul literar,o meserie încă neexistentă la noi sau pe care nu prea punem preţ.Agentul literar poate fi de-al nostru sau de-al lor.

În al doilea rând,încă se acordă o atenţie redusă, chiar ridicol de redusătălmăcitorilor în alte limbi. Cu excepţia câtorva acţiuni sporadiceale aceluiaşi ICR - scurte colocvii la care traducătorii din românăîn alte idiomuri se adună şi-şi expun experienţele -, aproapenimeni nu-i ia în seamă pe traducătorii literaturii române. Şi arputea fi extrem de simplu şi în orice caz benefic ca acţiunemedia.

De pildă, s-arputea adăuga premiilor anuale ale Uniunii Scriitorilor o nouăcategorie - Traducerea într-o limbă străină a unei opere literareromâneşti. Dacă ţin minte bine, se mai întâmpla cu ani în urmă. Darar trebui, mai întâi, ca traducerile respective să se găseascămăcar într-un număr minuscul de exemplare şi în România, iar ceicare propun titlurile pentru premii şi cei care le acordă să nu semai gândească la promovarea interesului propriu.

Poate nu înfiecare an s-ar găsi nume demne să fie remarcate, deşi mă îndoiesc,dar o asemenea temere n-ar trebui să împiedice un început. În 2010,sigur au fost nume demne de a fi remarcate. Să ne gândim numai cumsună poemele lui Ioan Es Pop în spaniolă sau în engleză (DanMunteanu Colan sau Adam Sorkin & Lidia Vianu), ori frazeleGabrielei Adameşteanu în italiană (Roberto Merlo). Dintr-un gestmărunt, toţi am avea de câştigat. Traducătorul premiat ar putea fiinvitat la ceremonia acordării premiului, s-ar scrie despreeveniment, aici şi în ţara de unde vine el, prin urmare încă oreclamă-promovare a cărţii. Şi a literaturiiromâne.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO