Ziarul de Duminică

Sala oglinzilor şi oraşul optzeciştilor/ de Ziarul de duminică

GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

Autor: Ziarul de Duminica

04.04.2013, 23:39 164

Gala Giuseppe Verdi – Richard Wagner la Opera Naţioanlă

Opera Naţională Bucureşti a organizat sâmbătă, 30 martie şi duminică 31 martie Gala Giuseppe Verdi – Richard Wagner: 200 de ani de la naştere. Un concert de extraordinar cu participarea soliştilor români care au contracte cu marile scene ale lumii: Valentina Naforniţă (foto 1, credit Christopher Dunlop), Alexandru Badea şi Dan Paul Dumitrescu, alături de tenorul invitat Marius Vlad Budoiu, precum şi de solişti ai Operei Naţionale plus Orchestra şi Corul Operei Naţionale Bucureşti, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal.

Evenimentul celebrează astfel valorile naţionale autentice ale muzicii de operă, dându-le acestora oportunitatea de a interpreta cele mai frumoase pagini din operele celor doi compozitori, în contextul succesului obţinut pe marile scene ale lumii.

Încercarea de a reuni cu această ocazie mai mulţi artişti care reprezintă cu succes România peste hotare are la bază nu doar o simplă recunoaştere a valorii lor, ci mai ales dorinţa de a sublinia apartenenţa lor la cultura naţională şi necesitatea de a-i încuraja să se prezinte cât mai adesea în faţa publicului din România.

Cu această ocazie, Opera Naţională a prezentat însemnul heraldic creat special pentru instituţie de către domnul Tudor Tiron, Doctor in istorie, specializarea heraldică, membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române. Acest însemn are valoare de simbol şi urmează să fie utilizat în continuare în toate materialele de comunicare şi informare ale instituţiei, ca logo al instituţiei.

Opera Naţională vre să repete astfel de evenimente muzicale cu participarea soliştilor români care au angajamentele cu Operele de prstigiu de pe glob.

 

Antichităţi de primăvară

O antichitate este precum vinul: cu cât timpul îşi pune mai mult amprenta, cu atât îi creşte valoarea. Iar poveştile din spatele antichităţilor sunt cu atât mai valoroase. La câte baluri a fost martor un tablou din secolul trecut, câte minute ale deciziilor importante a măsurat pendula ceasului de pe perete, cum au fost vremurile în timpul acelui pictor sau ce fel de viaţă a dus curtezana care a fost inspiraţie pentru acea sculptură, toate sunt momente de viaţă păstrate peste timp. Fie ca eşti un colecţionar pasionat sau doar un admirator al obiectelor de artă, între 18 si 21 aprilie, vei găsi la ROMEXPO un eveniment special creat pentru tine: Târgul de obiecte de artă şi antichităţi ANTIQUE  MARKET (foto 2) cu mobilier şi decoraţiuni interioare, artă plastică, tipărituri, obiecte personale şi de colecţie, obiecte muzicale, vehicule de epocă...

Sala Oglinzilor - ultima întâlnire

Vineri, 29 martie 2013, a avut loc, în Sala Oglinzilor (foto 3), despărţirea scriitorilor de Casa Monteoru. Manifestarea a purtat titlul Sala oglinzilor. Ultima întâlnire. A fost un maraton de evocări şi poeme, la care au luat parte: Ana Blandiana, cu evocări şi un poem, Dan Hăulică, Gabriel Dimisianu şi Ion Ianoşi, cu evocări, Ion Pop, Traian T. Coşovei, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, cu poezii, Ion Horea, cu o evocare şi trei rondele, Antoaneta Ralian şi Dan Cristea, cu evocări, Horia Gârbea, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu şi Gabriel Chifu, cu poezii. Comunicatul de presă al Uniunea Scriitorilor din România mai spune: „În afara unui numeros public, au mai fost de faţă, cu sau fără intervenţii din sală, scriitorii: Dumitru Radu Popescu, George Bălăiţă, Augustin Buzura, Mircea Cărtărescu, Mihai Şora, Livius Ciocârlie, Angela Marinescu, Romulus Rusan, Irina Horea, Gheorghe Schwartz, Lucian Vasiliu, Peter Şragher, Dan Mircea Cipariu, Eugen Şerbănescu, Marian Drăghici, Florin Toma, Ofelia Prodan, un cristian, Sorin Lavric, Simona Vasilache, Carolina Ilica, Valentin Hossu-Longin, Varujan Vosganian, Eugen Suciu şi alţii. Moderatorul întâlnirii a fost dl Nicolae Manolescu, ale cărui evocări au provocat şi celorlalţi amintiri interesante despre anii dictaturii, de la şedinţele Consiliului Uniunii Scriitorilor.”

Alături de cei prezenţi au „defilat” pe un ecran scriitori din toate generaţiile care s-au perindat de-a lungul deceniilor prin această sală, mulţi nume de manuale de literatură, de la Marin Preda şi Nichita Stănescu la Mircea Cărtărescu şi Ion Stratan.

Casa Monteoru va fi predată proprietarilor în ziua de 15 aprilie.

 

Oraşul opzeciştilor

Galeria Victoria Art Center în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti a deschis expoziţia Oraşul văzut de generaţia ’80 (foto 4).

Dimensiunea existenţială, cea social-politică, explorările identitare din perspectivă individuală sau ţintind categorii umane diverse, sunt constante în opera optzeciştilor care s-au lansat în contextul Atelierului 35... Oraşul văzut de generaţia ’80 este cea mai amplă expoziţie din ultimii douăzeci de ani alcătuită numai cu exponenţi ai acesteia, după ce şi-au încheiat evoluţia în Atelier 35. Protagoniştii expoziţiei trăiesc şi lucrează în Bucureşti, Oradea, Cluj, Timişoara, Sibiu, Sfântu Gheorghe, centre majore pe harta artei tinere de acum  trei decenii, unii (şi) peste hotare, la Amsterdam sau Düsseldorf. Este o expoziţie a unor individualităţi marcante, care poartă cu sine repere ale apartenenţei la aceeaşi generaţie culturală. (Adrian Guţă)

Artişti participanţi: Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Radu Igazság, Iosif Király, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Rasovszky, Mircea Stănescu, Roxana Trestioreanu, Ütő Gusztáv, Sorin Vreme.

Noi membri în Academia Română

Academia Română a ales prin vot secret, în cadrul Adunării generale de săptămâna trecută, un nou membru titular - scriitorul şi criticul Nicolae Manolescu -, patru membri corespondenţi şi un membru de onoare în străinătate.

Nicolae Manolescu, care, din 1997, are statutul de membru corespondent al Academiei Române, a fost ales membru titular în cadrul Secţiei de filologie şi literatură. Au fost aleşi membri corespondenţi ai Academiei Ileana (Elena) Mălăncioiu (Secţia de filologie şi literatură), Neculai A. Ursu (Secţia de filologie şi literatură), profesorul Wilhelm Dancă (Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie) şi Mircia Dumitrescu (Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual). Calitatea de membru de onoare în străinătate a primit-o George Banu (Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual).

Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, pe 27 noiembrie 1939, la Râmnicu Vâlcea, este critic şi istoric literar, cronicar literar şi profesor universitar. A activat şi ca politician după Revoluţia din 1989. El este, de asemenea, ambasador al României la UNESCO şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), pentru al doilea mandat, care expiră în noiembrie 2013. Manolescu este considerat unul dintre cei mai importanţi critici literari contemporani. Din 1990, Manolescu este director al publicaţiei România literară.

Ileana Mălăncioiu s-a născut în 1940 şi a absolvit Facultatea de Filosofie din Bucureşti, unde a făcut şi un doctorat. A lucrat în televiziune, în domeniul editorial şi este cunoscută pentru comentariile politice de după 1989. Este considerată una dintre cele mai importante poete ale generaţiei '60 - '70, alături de Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu şi mulţi alţii.

Neculai Alexandru Ursu s-a născut pe 3 august 1926, la Boroseşti, judeţul Iaşi. Este filolog, editor şi istoric literar. Ca istoric al culturii române vechi şi premoderne, Ursu a început prin a cerceta texte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi din prima jumătate a secolului al XIX-lea, privite îndeosebi din unghi lingvistic şi stilistic, elucidând numeroase probleme de filologie ale acestei perioade.

Wilhelm Dancă a absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi, în 1986, iar în perioada 1986 - 1991 a fost preot în Iaşi şi Bucureşti. A obţinut masteratul şi doctoratul la Universitatea Gregoriană din Roma, iar între 1992 şi 1995 a lucrat la Radio Vatican. Din 1996 este corespondent al aceluiaşi post de radio şi colaborează la TVR cu emisiuni cu tematică religioasă. Din 2001 este rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi.

Născut în 1941, la Căscioarele, Mircia Dumitrescu este un grafician, pictor şi sculptor român. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, doctor în arte vizuale, profesor universitar al Academiei de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" şi membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta.

George Banu s-a născut la Buzău, pe 22 iunie 1943, şi este teatrolog şi profesor universitar român stabilit la Paris. Este deţinător al titlului de doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L.Caragiale" (2006), al premiului de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru - Secţia Română, decernat de UNITER, şi al premiului special al Festivalului Shakespeare 2012.

În prezent, Academia Română are 79 de membri titulari, 85 de membri corespondenţi - total 164 -, 32 de membri de onoare din ţară şi 89 de membri de onoare din străinătate - total 121. (Alina Dan, Mediafax)

Let's Talk about Cars

Zorzoni Gallery prezinta Let's Talk about Cars, un Solo Show de Dan BEUDEAN. Vernisaj 12 Aprilie ora 19.00. Curator Adina Zorzini. (foto 5)

Dan Beudean este un artist emergent, descendent al Şcolii de Artă de la Cluj, care trăieşte şi lucrează în oraşul cu acelaşi nume; stăpâneşte tehnica desenului şi instalaţia conceptuală şi, se numară printre artiştii celui de-al doilea volum al cărţii Vitamin D, dedicată artei desenului şi reprezentanţilor contemporani, publicată de binecunoscuta editură Phaidon.

O dată cu expoziţia de faţă însă, artistul îşi întoarce şi îşi concentrează atenţia asupra studiului şi înţelegerii ambiguităţilor care marchează ritualurile morţii şi pe cele ale purificării la specia umană; astfel, în solo show-ul intitulat Let’s Talk about Cars, Dan Beudean  citează versurile melodiei omonime şi adresează şapte mesaje de la revedere societăţii vestice/occidentalizate şi omului contemporan: la revedere binecuvantare, la revedere benzină, la revedere paranoia, la revedere decadenţă, la revedere Hari Krishna, la revedere Pământ, la revedere Patricia Nixon (şi sâni republicani). (Adina Zorzini)
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO