Studiile facute de Toader Paleologu sunt ele insesi o opera, o performanta in materie de invatare.
Daca prin absurd elita intelectuala a Romaniei ar disparea peste noapte, ea ar putea fi imediat suplinita de una de rezerva, aflata in afara tarii, din care fac parte tineri sclipitor de inteligenti, cu studii inalte, ca Theodor Baconsky, Cristian Badilita si Toader Paleologu. Avem, in ceea ce priveste cultura, un fel de guvern in exil, astfel incat am fi in stare sa iesim repede dintr-o eventuala criza.
Toader Paleologu (nascut in 1973, fiul lui Alexandru Paleologu) a urmat cursurile celebrei �cole Normale Sup�rieure din Paris intre 1996-2001. In paralel, a studiat filosofia la Paris I Sorbonne si si-a luat doctoratul (in 2001, in filosofie politica, in cotutela la �cole des Hautes �tudes en Sciences Sociales si la Universitatea din MŸnchen sub indrumarea lui Pierre Manent si a lui Henning Ottmann). In continuare a primit, succesiv, doua burse de cercetare postdoctorala la Erasmus Institute, University of Notre Dame si la Harvard University, completate cu scurte perioade de cercetare si predare la New York University si Deep Springs College, California. Din 2003 functioneaza ca assistant profesor si director al scolii de vara la European College of Liberal Arts din Berlin. Studiile facute de Toader Paleologu sunt, dupa cum se vede, ele insesi o opera, o performanta in materie de invatare.
"Ai nostri tineri la Paris invata/.../ si vin apoi de fericesc norodul..." - constata Eminescu, ironic, referindu-se la cei care pierdeau timpul prin strainatate in secolul nouasprezece. Lui Toader Paleologu versurile lui Eminescu i se potrivesc citite neironic. Tineri ca el, cand vin acasa, chiar fericesc norodul, ajutandu-l sa vada mai clar.
Timp de un an, 2004, an politic agitat (care s-a si incheiat cu neasteptata, dar imbucuratoarea pierdere a alegerilor de catre Adrian Nastase si PSD), Toader Paleologu a venit foarte des in Romania si a scris articole politice in ziarul Ziua. Aceste articole, reproduse in volumul De la Karl Marx la stenograme, 2005, se citesc cu placere si folos, datorita stilului digresiv-ironic al autorului si, mai ales, datorita capacitatii sale de a vedea din perspectiva europeana situatia din Romania. Privind realitatea romaneasca de sus - dar nu si distant -, comparand-o cu situatia din alte tari, eseistul ne elibereaza de o deznadejde neproductiva din punct de vedere intelectual, ne transmite un sentiment al relativitatii foarte necesar pentru gasirea calma a unor solutii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
