Filme, emisiuni TV, carti, jocuri - artele martiale au devenit astazi o masina de fabricat bani si vedete. Iuti, gratioase, imprevizibile, miscarile de lupta shaolin executate de Jackie Chan si de Jet Li in productiile hollywoodiene sau de calugarii-razboinici in spectacolele demonstrative au facut din shaolin o marca globala. Madalina Dragoi ne spune povestea celui mai faimos Ordin din lume.
Pe internet, browserul Google gaseste la un search pentru cuvantul shaolin
nici mai mult nici mai putin decat 1.630.000 de rezultate. Fie ca este vorba despre celebra scoala de lupta, de ordinul cu acelasi nume, de filme, de jocuri electronice sau de produse de larg consum, in jurul termenului shaolin a aparut o adevarata industrie, care obtine profituri imense. Ea a inflorit gratie spiritului pragmatic al marketingului de sfarsit de secol XX, care a transferat imaginea si capitalul de popularitate al unor nume legendare catre produse si servicii din cele mai diferite domenii. La inceputul acestui an, spre exemplu, venerabila (si autentica) manastire Shaolin din China a mai castigat o batalie in lupta impotriva celor care-i folosesc numele fara autorizatie. Justitia chineza a amendat usturator un mare concern alimentar care comercializa in aceasta tara sunca la cutie Shaolin. Insa aceasta este doar o mica victorie, iar lupta calugarilor continua: numai in China exista peste 50 de produse care poarta, in continuare, ilegal numele Shaolin, de la anvelope si deodorante pentru sportivi, pana la alcool din orez si prezervative. In lume se estimeaza ca numarul produselor respective este de cinci ori mai mare. Dar cum a ajuns Shaolin la aceasta popularitate?
Atentie! Se filmeaza!
In a doua jumatate a secolului XX, lumea asiatica si-a redescoperit o parte din istoria si legendele pierdute in schimbarile dramatice produse de al Doilea Razboi Mondial si de comunism, iar genul literar wuxia (povesti cu arte martiale) si-a redobandit popularitatea uriasa pe care o avea in secolul al XIX-lea, cand a aparut. De asemenea, spre sfarsitul anilor '60, in Taiwan si mai apoi in China, au inceput sa fie produse anual pelicule cu arte martiale. La mijlocul anilor '80, acest gen de filme a invadat si Hollywood-ul.
O statistica arata ca, din 1970 pana in 2000, in lumea asiatica au fost filmate peste 581 de productii cu karate. Dintre acestea, 503 aveau cel putin o referire la manastire sau la un erou calugar Shaolin, iar in 223 termenul shaolin aparea inca din titlu. Templul lui Shaolin, Shaolin Soccer, Cavalerii Shaolin, Shaolin - maestrul ucigas, 5 maestri Shaolin, A 36-a camera a lui Shaolin, Aventurile lui Shaolin sunt doar cateva dintre filmele care au facut furori in China. Bruce Lee, Jackie Chan, iar mai nou Jet Li au dus popularitatea Ordinului in America, iar de acolo in toata lumea.
De aceasta popularitate a profitat (din plin) manastirea autentica Shaolin. Numai in America, exista peste 150 de scoli de lupta care apartin (si aduc milioane de dolari) marcii de origine. In plus, incepand din 1995, maestrii Shaolin sustin anual turnee, asemenea vedetelor din muzica. In 2004, in lume au avut loc 175 de spectacole.
Templul Padurii Tinere
Artele martiale se impart pe stiluri si scoli diverse, dar cele mai numeroase isi au originea in manastirea Shaolin. Aceasta a fost fondata de catre maestrul-filosof Tamo, la sfarsitul secolului al V-lea, intr-o perioada in care budismul indian se propaga in China cu efervescenta. Asezat pe panta muntelui sacru Song Shang, acest prim templu al Ordinului este situat la 800 de kilometri sud de Beijing.
Legenda spune ca un calugar indian venit din tara sa pentru a propovadui budismul s-a asezat intr-o grota a muntelui Song Shang, unde a meditat vreme de noua ani. Acolo a avut revelatia ca este un Bodhidharma - Buddha reincarnat. A construit apoi manastirea, pe care a botezat-o Shao Lin Si (Templul Padurii Tinere) si si-a facut primii discipoli.
Initial, calugarii isi petreceau timpul rugandu-se, meditand si citind filosofie, dar intrucat maestrul Tamo se nascuse intr-o casta de razboinici, a conceput pentru ei un program zilnic de antrenament. Marea inovatie a exercitiilor sale era asocierea tehnicilor yoga cu diferite miscari specifice animalelor (tigru, urs, maimuta etc.). Codificate intr-un sistem de autoaparare, aceste exercitii au dat nastere stilului kung fu.
Chiar daca nu credem in aceasta legenda, este cert ca artele martiale s-au nascut in manastiri. Dintotdeauna, in China, templele au constituit refugii pentru anumite persoane intrate in conflict cu legea. Este motivul pentru care calugarii si razboinicii au convietuit de-a lungul istoriei, combinand tehnicile de lupta cu cele de meditatie orientala. Shaolin este primul produs al acestei sinteze.
In umbra istoriei
Calugarii au pastrat tehnicile de lupta secrete, folosindu-le cu sfiala si numai atunci cand era cazul, in special pentru a face dreptate. In anul 630, treisprezece shaolini l-au salvat de la moarte pe viitorul imparat Li Shimin, fondatorul dinastiei Tang. Recunoscator, printul a numit templul shaolin Henan prima manastire a Imperiului si a creat o armata de 500 de calu-gari-soldati. A fost singura data cand shaolinii s-au implicat activ in viata politica a Imperiului Chinez. Din anul 700 pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, nu s-a mai auzit nimic despre ei. Apoi, in timpul ultimei dinastii, Qing, Ordinul a devenit un refugiu pentru personalitatile politice si culturale care se opuneau desprinderii Manciuriei de China. Cu aceasta ocazie, in manastirile Shaolin s-au nascut mai multe societati secrete, printre care si triadele, celebrele mafii chinezesti.
In anii '70 ai secolului XX, calugarii au fost vanati de garzile rosii, iar manastirea a fost abandonata o vreme, asa incat practicarea kung fu si invatatura shaolin s-au facut in secret. Comunistii chinezi au renegat artele martiale, insa datorita celebritatii uriase pe care Shaolin a capatat-o de pe urma lui Bruce Lee sau a serialului Kung Fu (cu David Carradine), tovarasii au revenit la sentimente mai bune. Templul de la Henan s-a redeschis in 1978, iar o parte dintre calugari s-au intors din exil. Patru ani mai tarziu, la Henan s-a turnat filmul Templul lui Shaolin, avandu-l in rolul principal pe adolescentul Jet Lianje (care a devenit apoi starul Jet Li).
Trademark Shaolin
Astazi, in jurul aceleiasi manastiri s-a dezvoltat un complex format din 10 scoli de arte martiale si numeroase buticuri. Vizitatorii platesc o taxa destul de piperata pentru a-i urmari pe calugari in timp ce acestia se antreneaza, mediteaza sau bat clopotele pentru a alunga spiritele rele. Turistii pot achizitiona tricouri imprimate, medalii, arme, costume de lupta si casete video.
Universul comercial kung fu nu este deloc pe placul lui Xi Yongxin, actualul superior al manastirii.
Staretul, supranumit de catre localnici "calugarul diabolic", a obtinut deja prin justitie aprobarile necesare pentru a distruge toate dughenele din zona. De asemenea, el a reusit sa inscrie manastirea pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Tot Yongxin s-a luptat si impotriva conservei cu sunca - si a castigat. Daca, in filme, calugarii se bat cu dragoni, criminali si indivizi malefici, in viata reala ei se lupta pentru a-si recastiga onoarea si renumele.
Templele Shaolin
In China, au existat cinci mari temple ale Ordinului Shaolin:
Henan (Templul Padurii Tinere) este manastirea-matca a Ordinului si a fost construita de insusi maestrul fondator; a putut fi vazuta in serialul TV Kung Fu si in filmul Templul lui Shaolin.
Fukien a fost cel mai maret templu Shaolin ridicat vreodata. A fost construit la scurt timp dupa Henan si aici au aparut cele mai spectaculoase tehnici kung fu: sarpele, dragonul si maimuta. Fukien a ars intr-un incendiu din 1905.
Kwangtung a fost construit in 1700, intr-un munte de langa orasul Canton. Multe stiluri inventate la Fukien au fost perfectionate aici. Templul a fost distrus in timpul razboiului civil de la incepulul secolului XX.
Wutang (Templul Tigrului) a fost ridicat in anul 803, fiind rezervat laturii mistice a Ordinului. Aici insa s-au format si cei mai mari luptatori kung fu din toate timpurile. Maestrul Li Mu Bai, din romanul wuxia Tigru si Dragon si din filmul cu acelasi nume, era elev al scolii Wudan (Wutang).
O Mei Shan (Marele Munte Alb), construit pe la anul 1000, este templul unde au trait scriitorii si medicii Ordinului. In 1970, la ordinul lui Mao Zedong, calugarii au fost alungati de aici. Astazi ansamblul serveste ca baza stiintifica pentru observarea si protejarea ursilor panda din padurea Szechuan.
Filosofia Shaolin
Filosofia Shaolin este o ramura a budismului, cunoscuta ca Ch'an (echivalentul japonez al acestei filosofii este Zen - nume dat de Shorinji Zen, shaolinii care au dus stilul kung fu in Japonia).
Ch'an este o mixtura intre concepte si curente budiste si taoiste care, in anul 860, au fost codificate in mai multe scripturi si carti sfinte (multe dintre ele reproducand lucrari mai vechi, scrise chiar de catre parintele fondator, Tamo).
Filosofia Shaolin este extrem de liberala (de exemplu, nu obliga calugarii la celibat sau la ascetism, desi incurajeaza aceste optiuni), punand accent pe integrarea Fiintei in Cosmosul armonios din care a fost rupta la inceputul timpurilor.
SHAOLIN FACTS
Termenul kung fu (gung fu) se traduce prin munca grea sau efort.
In China exista aproximativ 100 de stiluri diferite de kung fu, dar toate isi au originea intr-un templu shaolin.
Desi in lume circula peste 1.000 de carti de initiere in kung fu, numai 10 sunt acreditate de shaolini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
