Cristian Iftode
Sursele autenticităţii
Editura Paralela 45
Există anumite raţiuni de ordin cultural, istoric şi poate chiar strict filosofic, girând o semnificativă schimbare a statutului şi caracterului filosofiei, cu multe secole în urmă? Am pierdut ceva esenţial pe parcurs, şi anume însăşi calea, modalitatea concretă de a converti doctrina în practică de viaţă? De a înţelege rolul reflecţiei filosofice şi finalitatea exerciţiului filosofic? Şi dacă da, mai păstrăm încă şansa de a practica filosofia "ca pe vremuri", în Antichitatea greco-latină, ori e vorba de ceva iremediabil compromis…?
Autenticitatea este poate trăsătura principală pe care o cultura trebuie să o posede, si, totodată, răspunsul la unul dintre cele mai infricoşătoare gânduri care ne mistuie: acela de a trece neremarcaţi prin viaţă, de a nu fi făcut ceva reprezentativ, cel puţin pentru noi. Autorul ne indeamnă incă din nota introductivă la o astfel de lectură, tocmai pentru că "mizează" pe "plusul de inteligibilitate pe care un curs de filosofie îl posedă in raport cu o carte propriu-zisa de filosofie", dar mai ales că i se pare "cea mai nimerită formă de a trata un subiect precum cel de faţă". "Filosofia ca mod de viata: Sursele autenticitatii" este inainte de toate varianta scrisă a unui curs optional sustinut de autor, asistent univ. dr. Cristian Iftode, la Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatii din Bucuresti. Cristian Iftode este şi doctor în filosofie al aceleiaşi universităţi, din 2007, cu o teză despre "Rolul analogiei în elaborarea metafizicii aristotelice". A publicat "Metafora şi discursul metafizic", precum şi o serie de studii şi articole consacrate, cu precădere, istoriei ideilor şi filosofiei morale.
Karl Giberson, Mariano Artigas
Oracolele ştiinţei
Oameni de ştiinţă celebri despre Dumnezeu şi religie
Editura Curtea veche
Traducere din limba engleză de Adina Aleman. Şase mari iluminişti din domeniul ştiinţific, numărându-se printre cei mai distinşi şi mai bine cunoscuţi oameni de ştiinţă ai vremurilor noastre, antagonişti ai credinţei religioase, sunt supuşi unei cercetări atente. Ideile lor sunt prezentate în mod precis şi intuitiv, dar şi onest. Criticile sunt, în general, moderate, dar bine ţintite. Este vorba de Richard Dawkins, Stephen Jay Gould, Stephen Hawkin, Carl Sagan, Steven Weinberg şi Edward O. Wilson.
Karl Giberson este profesor de fizică la Eastern Nazarene College din Quincy, Massachusetts. Timp de mulţi ani a lucrat ca editor-şef la revistele de specialitate Science and Theology News şi Science and Spirit. A publicat numeroase lucrări despre ştiinţă şi religie, iar Oracolele ştiinţei este cea de-a treia carte a sa pe această temă. Mariano Artigas este profesor de filosofie la Universitatea din Navarra (Pamplona, Spania). A obţinut doctorate în fizică şi filosofie şi profesează în acelaşi timp ca preot romano-catolic. Oracolele ştiinţei este cea de-a paisprezecea carte a sa despre relaţia ştiinţei cu filosofia şi religia. Cei doi au scris împreună această carte "graţie e-mailului, universalităţii Microsoft Word şi preţului pe care europenii îl pun pe multilingvism", cum cu umor declară în introducerea cărţii. Pe cei şase îi leagă ceva important - majoritatea, dacă nu toţi, sunt atei care afirmă că evoluţia umană trebuie înţeleasă ca un proces întâmplător, lipsit de scop, unde accidentalul poate juca un rol major. Aşadar, fără Creator şi, pe cale de consecinţă, fără un sens anume.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
