A doua ştire priveşte "descoperirea" cu ocazia desfăşurării lucrărilor pentru construcţia noii linii de metrou, în zona Răzoare, a unor "construcţii de forma unor pivniţe construite în urmă cu peste o sută de ani". Arheologi din cadrul Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti au precizat că, de fapt, este vorba despre o pivniţă pentru depozitarea vinului, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea. În comunicatul Metrorex se arată că "valoarea istorica a acestor construcţii va putea fi apreciată peste aproximativ 2-3 luni, atunci când se va trece la excavarea pământului". Ceea ce mi-a atras atenţia este, pe de o parte, faptul că din nou, ca şi în cazul mărturiilor arheologice din Piaţa Universităţii, autorităţile au fost "surprinse" de această descoperire, deşi era suficient să se fi informat din planurile mai vechi ale oraşului sau din mărturiile unor bucureşteni de existenţa acestei pivniţe. Mărturisesc că eu însumi, cam pe la sfârşitul anilor 1950, m-am aflat în aceste pivniţe. Ele au fost "îngropate", deci au "dispărut" din peisaj cu ocazia lucrărilor pentru sistematizarea perimetrului unde se află acum "zona Răzoare" care şi ea va dispare cu ocazia avansării lucrărilor pentru metro.
Ce este "Lista monumentelor istorice" ?
Ea a fost întocmită pe baza Legii din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice. Iniţiativa a fost desigur lăudabilă, dar trebuie să amintim un fapt trecut adesea cu vederea şi anume că ea nu a fost cea dintâi din istoria urbanismului românesc, căci, după cunoştinţa noastră, a fost precedată, încă în 1874, de promulgarea unui "Regulament asupra comisiunii monumentelor publice", iar, în 1892, a "Legii pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice". Probabil că, la vremea lor, aceste măsuri legislative au dus la păstrarea şi îngrijirea unor clădiri, imobile, dar, din păcate, efectele lor s-au diminuat odată cu declanşarea "ofensivei" constructive de la începutul secolului XX, din perioada interbelică, dar, mai ales, din ultimele decenii, căreia i-au căzut ca "victime colaterale" o serie de construcţii de care mai aflăm doar din documentele vremii sau din lucrări memorialistice.
Este şi unul din motivele care ne-a făcut ca, alături de "istoria sentimentală" a unor străzi ale Bucureştilor, să ne preocupăm şi de aceea a "celor mai vechi case". De fapt, expresia este relativă fiind, în realitate, de "cele mai vechi case care s-au păstrat" (încă ?).
...care se cere completată
Din "Lista monumentelor istorice" aflăm că străzile pe care se aflau, cel puţin în momentul întocmirii sale, vechi imobile de locuit, erau, pentru mijlocul secolului XIX, Calea Moşilor, Calea Călăraşilor, Căderea Bastiliei, iar, pentru sfârşitul secolului XIX, Dionisie Lupu, Delea Veche, Constantin Robescu, Colţei, Căuzaşi, Căluşei, Radu Calomfirescu, Anton Pann, Armoniei, Berzei, Calea Dorobanţilor, Agricultori, Academiei, 11 Iunie, Episcop Radu.
În ceea ce ne priveşte, avem de formulat o rezervă, referitoare la lipsa de pe această listă a unor case cu o vechime apreciabilă, datând chiar din anii 1880-1890. Se pare că această "lacună" s-ar datora faptului că unele din ele nu ar avea "valoare arhitectonică". În afara faptului că acest criteriu ni se pare subiectiv, destul de multe din aceste imobile fiind întru totul asemănătoare cu cele trecute pe Listă, credem că o construcţie datând de peste 120 de ani are dreptul să fie protejată şi să nu devină "victimă" a unor "iniţiative constructive", interesate, aşa cum s-a dovedit, nu de construcţii, ci de terenul de sub ele, aflat adesea în zone "de interes" pentru întreprinzători.
Din fericire, aceste informaţii, au fost completate din iniţiativa unor asociaţii preocupate de salvarea patrimoniului arhitectural, cum sunt cele oferite de site-il cu titlu semnificativ, http://www.casecareplang.ro
Mărturisesc că am fost şi eu preocupat de identificarea unor asemenea case "uitate", mai ales că un astfel de demers, este necesar pentru aplicarea unei alte măsuri legislative cu "termen" apropiat. Este vorba de "Legea 153privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor" din 5.07. 2011, conform căreia proprietarii sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri, cu sprijinul autorităţilor locale, pentru realizarea lucrărilor de intervenţie în vederea reabilitării structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor. Este vorba, de fapt, de faţadeleacestora, iar termenul de aplicare a sa va expira în 2013, dar sunt puţine şanse ca acesta să fie respectat, dat fiind lipsa de mijloace financiare invocată de proprietari, ca şi faptul că majoritatea administraţiilor locale au declarat că nu pot respecta acest termen deoarece nu au personal cu care sa facă inventarul.
În acest context ne-am gândit şi noi să dăm, în cadrul acestui serial, o mână de ajutor, referindu-ne la unele străzi şi case care ar putea să completeze informaţiile oferite de amintita Listă.
În primul rând, ar trebui avut în vedere faptul că există o serie de alte străzi pe care se află, în mod prioritar, asemenea "cele mai vechi case": Doamnei, Latină, Spătarului, Budişteanu, Franzelarilor, I. L. Caragiale, Mihail Moxa, Franceză, Spiru Haret, Munţii Tatra, Romulus, Broşteanu.
De asemenea, în ilustraţia acestui episod, am inserat o serie de imobile de locuit care, din câte ştim, nu au fost înscrise între "monumentele istorice", măcar pentru faptul că datează din deceniile 1880-1890. De fapt, ca să fiu sincer, nu ştiu dacă ele mai există, căci unele dintre informaţiile şi ilustraţiile noastre au fost culese în urmă cu câţiva ani, răstimp în care "ofensiva constructivă" a fost deosebit de intensă.
Câteva completări la ilustraţii. Una dintre ele reproduce una din cele mai vechi construcţii păstrate în Bucureşti, aşa-numita "Casă de târgoveţ" din Strada Orzari 63, datând din 1859. Ea figurează, de fapt, pe Listă, dar, se pare că, după ce a fost restaurată, se află din nou în stare de degradare. Oare nu ar putea fi amenajat aici un mic muzeu al negoţului şi meşteşugurilor bucureştene ?
În fine, mai atragem atenţia asupra unor case "seculare" (1880-1890) despre care, în acelaşi timp, nu se poate spune că nu au "valoare arhitectonică", aflate pe străzile Latină, Franzelarilor, Moxa.
Altele în episodul următor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
