Continuăm publicarea imaginilor de "case vechi" din perioada anilor 1890 care, în opinia noastră, se cer înscrise pe Lista monumentelor istorice nu numai din cauza vechimii, dar şi a calităţilor arhitectonice. Poate că un asemenea demers ar înlesni nu numai păstrarea, ci şi restaurarea lor, demers care, în ultima vreme, a devenit foarte actual, ridicând întrebarea dacă se poate constata…
O "explozie" a restaurărilor?
S-a făcut destul de mult caz de faptul că restaurarea/conservarea unor clădiri din Bucureşti nu se bucură de suficient interes. Aşa să fie ?
În lipsa unor date oficiale, ne vom folosi de acelea puse la dispoziţie de propriile noastre investigaţii, în cadrul cărora am inventariat fotografic aproximativ 900 de case (imobile de locuit) construite până la începutul secolului XX aflate cele mai multe dintre ele într-un stadiu care ar necesita operaţiuni de restaurare. În acelaşi timp, am constatat existenţa a 460 de case care au fost deja renovate, deci un număr care să ne permită afirmaţia că o asemenea operaţiune s-a aflat în atenţia proprietarilor din motive diverse, mergând de la plăcerea de a locui un spaţiu frumos, destinat să rămână, la interesul comercial, căci multe din ele au devenit sedii ale unor asemenea întreprinderi.
E mult, e puţin ? Greu de răspuns la această întrebare care are conotaţii din cele mai diverse. Dar, de fapt...
Ce înseamnă a restaura ?
Potrivit "Dicţionarului Explicativ al Limbii Române", acest termen are înţelesul de "a repara, a aduce în bună stare, a reface în forma iniţială un monument de arhitectură, o pictură etc". Termenul este oarecum similar cu acela de "a conserva" care, în ceea ce priveşte subiectul nostru, înseamnă "a prelucra în vederea păstrării îndelungate".
Că este vorba de o operaţiune tot mai prezentă în preocupările actuale ale specialiştilor, dar şi ale unui public larg ne-o dovedesc numeroasele site-uri pe internet, atât ale firmelor de construcţii, care se ocupă cu aşa ceva, cât şi ale unor specialişti, unii dintre ei de "ocazie". Suntem astfel încredinţaţi că "A restaura înseamnă a interveni asupra viitorului prezent", "asumarea responsabilităţii de mâine". Înseamnă să intervii asupra unei clădiri într-o maniera compatibilă cu istoria sa proprie", care presupune luarea unor "decizii curajoase"...
Dar să vedem şi care este opinia unui specialist cu adevărat avizat, în persoana lui Bruno Decaris, arhitectul şef al monumentelor din Paris, într-un interviu recent acordat Hotnews. Mai întâi arată că Legea monumentelor istorice din Franţa, adoptată încă în 1913 (!) defineşte clar drepturile si obligaţiile proprietarilor acestor clădiri şi a administraţiei locale si centrale. Astfel, proprietarul este obligat să menţină clădirea într-o stare bună şi dacă nu o face, guvernul îl obligă să o facă, acordându-i însă şi un sprijin financiar. De fapt, în Paris, cele mai multe "clădiri monument" sunt însă proprietate publică. În ceea ce priveşte restaurarea lor, majoritatea acestor operaţiuni sunt plătite de oraş, iar atunci când acestea nu sunt executate corespunzător, arhitectul-şef al Parisului se implică, atrăgând atenţia asupra lacunelor sau erorilor. În sfârşit, pentru demolarea unor asemenea clădiri este nevoie de un "permis special". În ceea ce priveşte Bucureştiul, specialistul francez consideră că "este un oraş făcut din bucăţi disparate şi lipseşte legătura dintre ele. Sunt case foarte drăguţe care însă se află într-o stare foarte proastă".
Nu se poate spune că arhitecţilor români le-au fost străine asemenea preocupări. Ne-o dovedeşte şi faptul că, între premiile acordate de organizaţiile internaţionale Comisia Europeană şi Fundaţia "Europa Nostra" în 2012 se află şi acela acordat pentru conservarea mănăstirii Golia. Pe când un asemenea premiu şi pentru restaurarea unor clădiri din Bucureşti ?
"Cum vă place" ?
Nu avem intenţia de a lansa judecăţi de valoare asupra felului cum s-a desfăşurat şi cum continuă din ce în ce mai intens operaţiunile de restaurare a clădirilor, "caselor vechi" ale Bucureştilor, dar ne-am permite să lansăm cititorilor noştri întrebarea shakespereană de mai sus. Până atunci, câteva observaţii personale.
Fără a intra în polemică cu autorii legislaţiei privitoare la conservarea şi restaurarea unor clădiri, sincer vorbind, părerea mea este că, deşi probabil că teoretic este nevoie de aprobarea unui proiect, realizarea acestuia se află adesea sub imperiul improvizaţiei şi chiar al arbitrarului, ceea ce produce acea impresie de "bucăţi disparate" de care vorbea specialistul francez.
Doar câteva exemple. În primul rând, cele mai multe restaurări, mai ales sub imperiul Legii 153, pe care am pomenit-o în episodul trecut, se rezumă la conservarea "anvelopei clădirii", adică a faţadei, dorind să-i confere acesteia cât mai rapid posibil, "calităţi comerciale" pentru localuri sau magazine. Desigur, este posibilă şi această soluţie atunci când structura clădirii este suficient de solidă, dar, de cele mai multe ori, o asemenea operaţiune de "salvare" este improvizată, o faţadă frumoasă fiind destinată să "mascheze", "ascundă" un interior precar, fără garanţii de soliditate şi trăinicie. Chiar în cadrul acestui serial am amintit exemplele pe care le oferă strada Lipscani, dar exemplele pot fi multiplicate. Ajungem astfel la o situaţie la care se referă expresia mai lejeră "Afară-i vopsit gardul..."
Şi că veni vorba de "vopsit". Ceea ce pe mine cel puţin mă "deranjează" la majoritatea clădirilor restaurate este culoarea în care sunt "zugrăvite". De cele mai multe ori, se apelează la culori intense, uneori chiar stridente, ceea ce le face să apară ca un "decor de teatru" improvizat. Din păcate, imaginile, fotografiile de epocă nu au întotdeauna posibilitatea să reproducă fidel culoarea iniţială a faţadelor, dar nu-mi aduc aminte ca acelea pe care le-am mai "apucat" eu să fi avut un asemenea aspect inadecvat. Poate că atunci când se face un proiect de restaurare ar fi necesar să fie solicitată şi părerea unor artişti plastici.
...Sunt câteva observaţii personale nu ale unui nostalgic, cum am mai arătat-o, ci doar ale unui bucureştean care continuă să-şi iubească oraşul în ciuda "păcatelor" sale, dintre care cele mai multe ar fi putut fi evitate sau îndreptate...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
