Şcoala de la Poiana Mărului, la Braşov
Muzeul de Artă Braşov organizează în perioada 31 mai - 21 iulie 2013 expoziţia "Şcoala de la Poiana Mărului" (foto 1). Activitatea grupului de artişti cunoscut ca "Şcoala de la Poiana Mărului" (Horia Bernea, Mircea Milcovici, Ion Dumitriu, Şerban Epure, Letiţia Bucur, Teodor Moraru, Teodor Rusu, Maria Zamfirescu) a reprezentat una dintre cele mai originale şi interesante experienţe din arta românească postbelică. În cadrul expoziţiei, au fost adunate peisaje, naturi moarte, interioare, dar şi tablouri ulterioare care reflectă, din punct de vedere stilistic şi tematic, influenţa acestei etape din creaţia lor.
Horia Creangă - Crezul simplităţii
Expoziţia de arhitectură "Horia Creangă - Crezul simplităţii", o călătorie în timp în viaţa unuia dintre cei mai importanţi arhitecţi moderni, este găzduită de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în perioada 22 februarie - 10 martie. Curatorul expoziţiei, arhitectul Miliţa Sion, înfăţişează sugestiv opera lui Horia Creangă, o prezenţă unică în arhitectura anilor 1930 - 1940 în România. Stilul său - caracterizat prin concizie, puritate, economie de mijloace, frumuseţe ca expresie a măsurii şi echilibrului - este evidenţiat prin intermediul panourilor, proiectelor de arhitectură, desenelor originale şi fotografiilor de epocă şi actuale. "În ce constă arhitectura nouă? În primul rând, simplitate, volume proporţionate şi tranşante în spaţiu, linii drepte, suprafeţe fără podoabe inutile. Această arhitectură permite să se dezvolte strada şi oraşul în acelaşi cadru de simplitate", spunea Horia Creangă în cartea sa "Anarhia stilurilor şi arta viitorului" - 1935. Nepot al scriitorului Ion Creangă, acesta a reuşit ca, într-o carieră scurtă, de aproximativ 16 ani, să definească arhitectura modernă românească, alături de nume importante precum G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu şi Henrieta Delavrancea-Gibory.
Horia Creangă a realizat o operă remarcabilă, abordând cu profesionalism programe variate: peste 70 de edificii administrative, social-culturale, industriale - Teatrul Giuleşti, Uzinele Malaxa, Grupul Şcolar "Mihai Bravu", Blocul Burileanu-Malaxa -, dar şi clădiri de locuinţe şi vile rezidenţiale - blocul ARO (foto 2).
Expoziţia face parte din demersul cultural al companiei Tassullo, care, în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), doreşte să popularizeze arhitectura românească modernă.
"Lecţia de Taxidermie" la Cluj
Teodora Axente este o artistă descendentă a Şcolii de Artă de la Cluj, care trăieşte şi lucrează la Cluj. Subiectele sale denotă întrebări adresate social lumii contemporane. Ultimele lucrări, grupate în expoziţia intitulată "Lecţia de Taxidermie" (foto 3), ne arată o formă de alienare ritualică învelită în pene şi blănuri de animale, în spatele căreia personajele stau izolate şi tăcute. "Astfel, Teodora Axente statutează şi descrie în egală masură teribila schismă care s-a produs în condiţia omului nou, contemporan, transformat dintr-un animal social într-o fiinţă singuratică, blocat într-o poză împăiată şi înţepenită, convertit într-un trofeu al imaginii de sine." (scrie criticul şi curatorul Adina Zorzini pe un site)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
