Ziarul de Duminică

Un domeniu vitregit/ de Tudor Călin Zarojanu

Un domeniu vitregit/ de Tudor Călin Zarojanu

Autor: Tudor Calin Zarojanu

18.01.2013, 00:02 104

Această rubrică are drept scop să pună în lumină legăturile - indisolubile, socotesc eu - dintre domeniile spiritului. Până acum, am insistat asupra celei mai contestate şi deformat percepute dintre aceste relaţii: cea dintre religie şi ştiinţă. O recapitulare ar suna aşa:

- din întreaga existenţă a speciei umane, religia şi ştiinţa au fost separate - din motive politice şi de orgolii - numai în ultimele cinci-şase secole;

- nu există contradicţie între ştiinţă şi niciuna dintre religii;

- nu există o contradicţie de fond între creaţionism şi evoluţionism;

- majoritatea marilor oameni de ştiinţă din prezent şi din trecut cred(eau) în Dumnezeu;

- un număr tot mai mare de clerici se apropie de ştiinţă;

- la nivel mondial, reapropierea dintre ştiinţă şi religie a căpătat dimensiunile unui fenomen.

Vom vorbi, pe viitor, despre relaţia dintre ştiinţă şi artă, cea dintre artă şi religie fiind mai puţin interesantă, pentru că... nu e contestată de nimeni!

Nu înainte, însă, de a aduce în discuţie şi alte domenii ale spiritului, în primul rând cel mai vitregit dintre toate, pentru că nu prea e luat în serios nici măcar de sine stătător, cu atât mai puţin ca parte a unui întreg, în relaţie cu celelalte părţi: parapsihologia.

Pentru cei mai mulţi dintre oameni, parapsihologia e ceva cu spiritism, fantome, Dosarele X, fiind înrudită cu magia şi, prin aceasta, cu scamatoria, deci cu circul.

Cu toate acestea, dicţionarele o definesc - corect şi serios - drept "Ramură a psihologiei (Nota Bene!) care studiază fenomenele psihice paranormale care nu sunt încă explicate ştiinţific" sau "Parte a psihologiei care studiază fenomenele ce par a nu intra în ansamblul legilor normale din psihologia actuală". De subliniat prudenţa decentă a încadrării: "nu sunt încă (s.m.) explicate ştiinţific", respectiv "nu par a intra în..." În acest al doilea caz, raportarea se face la legile psihologiei, dar e evident că percepţia extrasenzorială (PES), telepatia, levitaţia, clarviziunea, experienţele din preajma morţii şi cele extracorporale, ca să nu mai vorbim de ectoplasmă, "par a nu intra" nici în legile normale ale fizicii...

De subliniat, mai ales, că niciuna dintre definiţii nu pune sub semnul întrebării existenţa, ci doar explicaţia acestor fenomene. Nici n-ar avea cum, căci există o cantitate uriaşă de evenimente parapsihologice riguros documentate, multe dintre ele desfăşurate sub strict control tehnico-ştiinţific. Cartea "Parapsihologia" a lui Radu Comănescu sau, mai recent, "Enciclopedia paranormalului", elaborată sub coordonarea lui Rubert Matthews, sunt alcătuite aproape exclusiv din astfel de exemple, evitând legendele. În acelaşi timp, nu mai ţine de mult de domeniul Dosarelor X faptul că poliţiile statelor avansate tehnologic (paradoxal?) folosesc în mod curent clarvăzători.

Dacă e aşa - şi aşa este - e cazul să reaşezăm parapsihologia în locul care i se cuvine şi pe care l-a ocupat (chiar dacă nu sub acest nume) secole de-a rândul, în ansamblul ştiinţelor dedicate spiritului. Erau vremurile în care un ilustru medic, fizician, teolog şi filozof precum Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim, cu rezultate remarcabile în toate aceste domenii, nu găsea nimic ruşinos în a se ocupa şi de alchimie şi astrologie. Iar faptul că, sub pseudonimul Paracelsus, noi îl identificăm cu un fel de pseudo-savant e vina noastră, nu a lui.

Dar vom vorbi pe îndelete aici despre parapsihologie. Va urma…

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO