Citez, de data asta nu dintr-un om de stiinta, ci dintr-un filozof contemporan: "In ziua cand controlul biometric va fi generalizat, iar supravegherea prin intermediul camerelor de filmat va fi stabilita pe toate strazile, orice critica si orice dezacord vor deveni imposibile". Are dreptate, poate chiar si atunci cand, cu necrutare, observa ca astazi paradigma politica a Occidentului "nu mai este cetatea, ci lagarul de concentrare".
Italianul Giorgio Agamben e cel ce judeca statul contemporan pentru condamnabila distantare fata de relatia normala cu cetatenii sai. Folosite exclusiv in interes oficial (sau, mai rau, de elita obscura), resursele cu adevarat spectaculoase ale stiintei risca sa distruga subiectivitatea umana, sa fixeze in fisiere elementul intim si privat, insasi "viata biologica a corpurilor". Si, adaug eu, fisarea nici n-ar fi partea cea mai rea a lucrurilor, daca s-ar limita strict la un scop salutar si preventiv. Daca s-ar mentine cu subiectii influentei sale intr-o legatura prudenta si respectuoasa. Altfel zis, fara sa conduca la acte de manipulare voita, in scopuri ce nu mai sunt ale persoanei libere, ci ale unor papusari specializati in dominarea autoritara a societatii prin controlul strict al indivizilor care o compun.
Stapanind mijloace si tehnici din ce in ce mai complexe, acumuland astfel informatii confidentiale asupra tuturor cetatenilor sai, statul poate fi lesne tentat sa alunece de la principiile democratice pe care le afiseaza spre atitudinea totalitara. E postura lui Big Brother, stapanul cinic si absolut. Intr-o escaladare graduala a puterii nelimitate, biometria e doar o treapta, controlul biopolitic de asemenea. Odata intrata pe aceasta linie dura de evolutie, societatea trebuie sa se astepte la un viitor sinistru, in care omul va fi complet despartit de identitatea sa naturala. Va fi alterat sub aspectul constiintei si vointei, condus prin programe cu tinta precisa - acestea din urma inoculate chimic sau pe fondul unui creier bine spalat. Lumea postindustriala, informatizata, revolutionata tehnic sub toate aspectele, nu are, din pacate, inscrisa in "instructiunile ei de folosire" si promisiunea garantata a unui comportament umanist. Iar in ciuda faptului ca este o umanitate, societate constituita din oameni pentru oameni, nu pentru primate sau extraterestri.
Hipnoza, drogurile depersonalizante, mesajele subliminale ori pur si simplu induse prin influentare chimica si electronica, toate aceste instrumente scapate din sfera de actiune a stiintei si devenite arme subtile in mainile celor interesati nu sunt o fictiune, ci realitati observabile in diferite puncte geografice ale lumii de azi. Odata controlat mecanismul fricii, frica poate fi si indusa deliberat. Odata controlat creierul, individul poate fi programat pentru acte pe care nu le-ar face in starea sa naturala. Constat ca exista in jurul nostru posibilitati de influentare infinit mai subtile decat simpla urmarire generala prin aparatura de monitorizare. Camerele de filmat sunt deja instalate cam peste tot unde se aduna sau circula multimile, cu sau fara voia noastra, ori a filozofilor preocupati de destinul uman si de drepturile individului in cadrul acestei paradigme referentiale. Tatuajul biopolitic incepe si el sa fie aplicat, intai imigrantilor, in perspectiva tuturor. Pe masura ce astfel de masuri prind consistenta si se generalizeaza, Big Brother capata curaj si accede la puteri discretionare. Iar stiinta, care ii pune in mana unelte tot mai complicate si extrem de eficiente, n-are practic nici o influenta asupra deciziilor lui.
Citez inca o data din Agamben: "Astfel, aplicand cetateanului, sau mai exact fiintei umane ca atare, tehnicile si dispozitivele care au fost inventate pentru categoriile periculoase, statele, care ar trebui sa constituie locul insusi al vietii politice, au facut din cetateanul acesta suspectul prin excelenta, pana in punctul in care umanitatea insasi a devenit clasa periculoasa". E aici o mare neliniste si totodata un avertisment. Cu greu putem aprecia in ce masura acest avertisment mai poate avea ecou si eficienta in avalansa de evenimente dramatice, chiar irationale, ale lumii contemporane.
Dar e mai bine ca el s-a dat si se sustine in continuare decat daca am trece cu ochii inchisi pe langa diverse fenomene de manipulare generalizata. Cercetarea are, in intimitatea sa cea mai profunda, un aspect de stiinta "pura". Descoperirile la care ajunge sunt asteptate, unele, altele nu. Multe dintre ele sunt de-a dreptul surprinzatoare si se impun orizontului stiintific contemporan dincolo de eventualele aprecieri etice, dincolo de bine si rau. In masura in care corespund unei realitati profunde a lucrurilor, observatiile savantului exista. Nu el este cel indreptatit sa-si judece opera altfel decat pe criterii pur stiintifice. Stiinta nu este morala sau imorala in sine, insa descoperirile ei au putut fi folosite intotdeauna si intr-un sens imoral. Astazi, dupa toate aparentele, mai mult decat oricand.
Asemenea degradari de perspectiva ne privesc pe toti, in calitate de cetateni interesati sa-si pastreze libertatea individuala si drepturile politice. Dincolo de portile laboratorului, omul de stiinta este si el un cetatean. Poate accepta pasiv consecintele manipularii prin instrumentele propriei sale straduinte inventatoare. Sau li se poate opune.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
