Romania a incheiat pana in prezent 24 din cele 31 de capitole de negociere cu Uniunea Europeana. Au ramas insa in discutie cele mai grele dosare: Libera circulatie a serviciilor; Concurenta; Energia; Politica regionala; Justitia si afacerile interne; Protectia mediului.
Consiliul European, intrunit la Bruxelles, urma sa dea aseara publicitatii o declaratie in care saluta incheierea negocierilor de aderare cu Bulgaria si invita Romania sa se concentreze pe finalizarea negocierilor de aderare. Proiectul de declaratie este optimist: Consiliul isi exprima increderea ca Romania este capabila sa incheie negocierile pana la sfarsitul acestui an.
Bulgaria a incheiat la inceputul acestei saptamani negocierile de aderere. Este, asadar, inaintea Romaniei, dar, cum toate au un pret, acesta a fost platit si de bulgari. O clauza de constrangere prevede ca Uniunea ar putea sa amane integrarea Bulgariei, daca monitorizarile, care vor fi mult mai stricte decat in cazul tarilor integrate in primul val, vor constata ca Sofia se abate de la drumul drept. In ciuda faptului ca ministrul roman de externe, Mircea Geoana a spus ca noi nu vom accepta, cu una cu doua, o astfel de clauza, ea se va aplica, cu siguranta, si Romaniei. Constransa sa recupereze intarzierile, Romania nu are nici capacitatea si nici forta de a porni o fronda impotriva Bruxellesului. Nici Romania si nici Bulgaria nu au forta Poloniei care a negociat pana in ultima clipa dosarul Agricultura, amenintand chiar ca prefera o intarziere a integrarii decat conditii proaste pentru fermierii polonezi. Bulgarii au incercat marea cu degetul cu cateva saptamani in urma, cand au incercat sa redeschida dosarul Energia pentru a smulge mai multi bani Uniunii ca urmare a inchiderii unor capacitati de la centrala nucleara de la Kozlodui. Nu le-a mers, reactia Bruxellesului a fost ferma si nervoasa: Daca nu va linistiti, nu va integrati. De fapt, ceea ce stim, dar uitam adeseori este ca aquis-ul comunitar nu se negociaza. Se negociaza doar termenele de aplicare a acestuia.
Asadar, este greu si mai ales presant. Romania a inchis provizoriu pana in prezent 24 de capitole din totalul de 30 (cel de-al 31-unulea se numeste Diverse si urmeaza sa cuprinda detaliile care nu au fost prinse in celelalte dosare). A reusit sa inchida recent dosarul Agricultura, desi toata lumea spunea ca acesta este si cel mai greu. Cum a facut-o, vom vedea doar atunci cand regulile vor intra in vigoare. Au ramas alte sase dosare spinoase: Libera circulatie a serviciilor; Politica in domeniul concurentei; Energia; Politica regionala si de coordonare a instrumentelor structurale; Justitia si afacerile interne si Protectia mediului. Simpla lor examinare ne arata cat de greu va fi. Trecerea in revista a ceea ce ni se cere si ceea ce avem, de fapt, ne arata cat de departe suntem de standardele UE.
Concurenta
Capitolul este cheia de bolta a pietei comune europene. Se refera la monopoluri, la controlul fuziunilor, la abuzurile de pozitie dominanta pe piata, dar mai cu seama la ajutoarele de stat. (Recent, de pilda, Comisia Europeana a obligat EDF - Electricite de France - sa restituie statului francez aproape 1 miliard de euro pe care ii primise ca ajutor, pentru ca a opinat ca acesti bai nu au fost acordati respectandu-se regulile concurentei). Aici Romania are o problema, intrucat, aproape 3% din PIB-ul Romaniei se duce pe ajutoare de stat, fata de 0,8-0,9% media UE. UE permite acordarea de ajutoare de stat cu caracter social, pentru repararea daunelor cauzate de dezastre. Romania va putea acorda ajutoare de stat si dupa integrare, dar ele vor fi mult mai putine, corect analizate si, mai ales, limitate in timp.
Reprezentantii Consiliului Concurentei nu au putut da detalii pana la inchiderea editiei despre situatia acestuia.
Potrivit ultimelor informatii disponibile, una dintre cele mai importante elemente in negociere este cea a acordarii ajutorului de stat, care ar afecta la noi mai multe companii din sectorul industrial si energetic, in special.
Declaratiile oficialilor de la Consiliul Concurentei, precum si a celor din guvern, indica faptul ca negocierile pentru capitolul privind concurenta urmeaza sa fie incheiat in partea a doua a acestui an, cel mai probabil la toamna.
Forul antitrust din Romania are din primavara alta conducere, noul presedinte fiind Mihai Berinde, fost secretar de stat pe probleme de integrare europeana la ministerul economiei si comertului, care l-a inlocuit in functie pe Theodor Purcarea.
Noul presedinte a accelerat politica de armonizare a legislatiei interne cu cea europeana in domeniu, fiind luate mai multe decizii in acest sens.
Au fost luate masuri pentru promovarea unei culturi a concurentei la nivelul agentilor economici, fiind adoptate mai multe regulamente si instructiuni in acest sens. Unul dintre aceste instrumente a instituit conditiile de aplicare si clementa pentru agentii economici implicati in intelegeri ilegale, care face loc unei "pare" intre companii dupa modelul deja uzitat in Occident.
De asemenea, au fost facute demersuri pentru eliminarea tarifelor si onorariilor minime la nivelul profesiilor liberale - avocati, notari, contabili, arhitecti, executori judecatoresti, contabili si altii.
Recent, Concurenta a respins in premiera acordarea de ajutoare de stat pentru doua companii romanesti, insa aici pare sa fie punctul cel mai sensibil de negociere.
Energia
Uniunea Europeana este cel mai mare importator de energie si al doilea mare consumator din lume. Statisticile Uniunii arata ca zona va ajunge sa importe 70% din energie in 2030, daca nu se iau masuri. Extindere va accentua tendintele, pentru ca cele mai multe tari din regiune sunt sarace in petrol carbune sau gaze. Pentru Romania nu aceasta este problema acum, ci adoptarea legislatiei comunitare in acest domeniu. Capitolul priveste reglementari in privinta concurentei in domeniu, subventiile de stat acordate sectorului, transparenta preturilor, piata interna a energiei, energia nucleara si protectia mediului. Romaniei i se cere restructurarea sectorului (cu un calendar precis), stabilirea unei politici energetice generale, imbunatatirea retelelor pentru a putea interactiona cu piata europeana. Faptul ca UE cere Romanie privatizarea in domeniul are o logica. Sectorul are nevoie de investitii masive, si se crede ca, pe langa fondurile europene alocate, investitiile private vor avea un rol major.
Reprezentantii ministerului economiei si comertului au anuntat ca, in cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, nu mai sunt elemente de discutie, la capitolul Energie, el urmand sa fie inchis pana la finele acestei luni.
"In cadrul procesului de negociere pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aferent capitolului 14 - Energie, au fost solutionate toate aspectele si nu au ramas elemente restante de negociat sau de discutat. Pe aceasta baza, capitolul respectiv va fi inchis in cursul presedintiei irlandeze a Uniunii Europene, respectiv pana la sfarsitul lunii iunie 2004", a declarat pentru Ziarul Financiar Catalina Groza, director general adjunct in cadrul Directiei Generale pentru Integrare Europeana si Negocieri din ministerul economiei si comertului.
Recent, comisarul european pe probleme de energie, Loyola de Palacio se arata preocupata de agenda autoritatilor romane privind rezolvarea problemei arieratelor, a continuarii procesului de privatizare, restructurarii si reformei in sectorul energetic, precum si a finalizarii modernizarii acestuia.
Volumul arieratelor acumulat in sectorul energetic este punctul cel mai sensibil, valoarea acestora ajungand in primavara anului trecut la 2 mld. $, potrivit ministrului economiei si comertului. De atunci, acestea sunt pe un trend de scadere, dupa cum confirma si cel mai recent raport al Bancii Mondiale.
Pe lista statului nu este bifata inca nici o privatizare majora in sectorul energetic, in acest moment fiind in faze avansate vanzarea companiei petroliere Petrom, cele doua distributii de gaze Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, respectiv filialele de distributie electrica Banat si Dobrogea. Toate aceste tranzactii este de asteptat sa fie transate in a doua parte a acestui an.
Politica regionala
Teoretic, capitolul nu ar trebui sa puna probleme, dar pune pentru ca rezolvarea lui are stransa legatura cu alte dosare spinoase. Cum Romania este o tara saraca - sarace sunt toate cele opt regiuni de dezvoltare - ar urma sa beneficieze de fondurile structurale si de coeziune ale UE. Este vorba de miliarde de dolari. Regiunile trebuie sa fie eligibile pentru a castiga aceste fonduri, dar si statul capabil sa cofinanteze o parte din acestea. Exista o propunere a Comisiei Europene pentru pentru un parteneriat intarit pentru regiunile ultraperiferice ale Romaniei. Proiectul prevede ajutor pentru constructia de cai de transport pentru regiunile ultraperiferice. Cum Romania este la marginea UE, ar urma sa beneficieze de acest proiect. Problema UE este ca Romania nu are deocamdata capacitatea de a gestiona foarte atent fondurile UE. Mai este vorba ca Romania va trebui sa renunte la o partea a ajutoarelor de stat cand va primi fondurile UE.
Justitia si afaceri interne
Este de departe cel mai dificil si cel mai stufos capitol ramas in discutie. Se refera la o justitie independenta, la legi ferme pentru combarerea coruptiei, la o functionare corecta a politiei, a politiei de frontiera, a sistemului penitenciarelor. Priveste, de asemenea, controlul la frontiere, migratia ilegala, traficul de droguri, spalarea de bani, crima organizara, protectia datelor sau recunoasterea reciproca a sentintelor judiciare intre statele membre. O componenta importanta din domeniul Justitiei si afacerilor interne se refera la aquis-ul Schengen, chiar daca aderarea nu va duce imediat la eliminarea controlului la granitele dintre Romania si statele UE. Exista aici o clauza de siguranta care permite tarilor UE sa pastreze pentru cativa ani controlul la granite, dar faptul ca Romania va reprezenta dupa aderare granita externa a Uniunii va determina autoritatile de la Bruxelles sa dea o mare importanta acestu aspect.
Sistemul judiciar din Romania a fost criticat in toate rapoartele Uniunii. In ultimile luni, spectrul amanarii aderarii pentru nerespectarea acestor criterii a obligat auroritatile sa ia mai multe masuri pentru reformarea sistemului juridic, de departe cel mai vitregit subcapitol din dosarul in discutie.
A fost modificata Constitutia, a fost promovat in Parlament pachetul de legi privind reforma in justitie. Parchetul National Anticoruptie a primit competente sporite. Ramane ca Uniunea Europeana sa fie convinsa ca aceste legi sunt si functionale si in concordanta cu practicile europene. Oricum ele au fost contestate in tara de societatea civila, considerandu-se ca reprezinta un pas inainte, dar nu tocmai ceea ce se astepta. Legislatia privind protectia datelor, migratia, azilul, spalarea banilor, politica de vize, au fost aliniate inca de anul trecut.In orice caz, dosarul nu va fi inchis in aceasta vara.
Protectia mediului
Este un capitol greu avand in vedere costurile alinierii la standardele Uniunii. Nu mai putin de 30 de miliarde de euro va trebui sa cheltuiasca Romania in urmatorii 20 de ani, pe aceasta componenta. Principiul de la care se pleaca in UE, cand se vorbeste de mediu este "poluatorul plateste". Exista peste 200 de instrumente legislative - poluarea apei, aerului, gestionarea rezidurilor, pretectia impotriva radiatiilor, biotehnoligia, etc. Cum va fi foarte greu ca la data aderarii Romania sa fie aliniata, a cerut foarte multe perioade de tranzitie - de pilda pentru epurarea apelor uzate, pentru calitatea apei destinate consumului uman, pentru rezolvarea problemei privind ambalajele si deseurile din ambalaje. Din pacate, Ministerul Mediului spune ca dosarul este secret. Liliana Bara, secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi apelor afirma senin: "Asteptam inchiderea negocierilor si pana atunci informatiile pe marginea acestui capitol sunt confidentiale".
Libera circulatie a serviciilor
Capitolul a fost deschis in 2002. Paleta de domenii pe care o acopera este vasta. De la libera circulatie in spatiul comunitar al salariatilor sau liberilor profesionisti (sa ne amintim ca pana nu demult avocatii straini nu aveau voie sa pledeze in instantele romanesti), pana la dreptul de a furniza servicii. Cuprinde de asemenea legislatia secundara din domeniu, in ceea ce priveste serviciile financiare, in special cele bancare, de asigurare si de valori mobiliare. Se cere armonizarea cu legislatia europeana in privinta autorizarii si a normelor de prudentialitate bancara si recunoasterea reciproca a standardelor nationale de supraveghere.
S-a rezolvat problema legislativa a protectiei datelor personale, libertatea de stabilire, cele la societatea informationala.
Legislatia bancara, aproape finalizata
La capitolul banci, a fost adoptata Legea bancara, in primavara acestui an, si sunt acum in discutia Parlamentului proiectele de lege Legea privind statutul Bancii Nationale a Romaniei si Legea privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum. Ambele proiecte au fost adoptate de Senat si sunt in discutie in Camera Deputatilor, indreptandu-se spre votul final. "Sunt sanse ca proiectele sa fie adoptate pana la 30 iunie. Aceste legi includ toata legislatia care trebuia modificata pentru conformarea cu acquis-ul comunitar in sectoru bancar", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Asigurari: CSA pregateste tabelele de concordanta
Doar o parte din modificarile legislatiei din asigurari pentru conformarea la directivele comunitare au fost adoptate pana acum in Parlament, dar este posibil ca Uniunea sa tina cont si de proiectele care sunt acum pe circuitul legislativ.
Au aparut in Monitorul Oficial:
* Legea 76/2003 de modificare si completare a Legii 32/2000 a asigurarilor
* Legea 171/2004 a Legii 136/1995 a contractelor de asigurare
Sunt in stadiul de proiect
* A doua modificare si completare a Legii 32/2000 (acum se afla spre avizare la ultimul minister, al Justitiei; urmeaza sa intre in Guvern si apoi trimisa Parlamentului)
* 10 norme privind reglementarea asigurarilor (unele sunt in curs de aprobare de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor- CSA, altele vor fi date dupa ce se modifica legislatia)
* Legea falimentului in asigurari (a fost adoptata de Consiliul CSA, este in dezbaterea pietei asigurarilor)
In acest moment, CSA pregateste tabelele de concordanta ale legislatiei romanesti privind asigurarile cu directivele europene. Termenul limita initial pentru legislatia aflata in stadiul de proiect este anul 2004, dar negociatorii UE au cerut un termen mai strans: 30 iunie. Conform reprezentantilor CSA, este posibil ca negociatorii sa accepte si legislatia in stadiul de proiect, cu angajamente ferme ca va fi adoptata, astfel incat negocierile sa se poata incheia la sfarsitul acestei luni. "Suntem intr-un stadiu avansat de negocieri, cu un nivel tehnic aprofundat de aceea poate ca ar fi bine ca de-acum sa fie prezenti la negocierile cu oficialii UE si experti ai Comisiei", a spus presedintele CSA, Nicolae Crisan.
iulian.anghel@zf.ro ; adrian.mirsanu@zf.ro ;
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
