Analiză

De unde poate veni relansarea consumului de bunuri de folosinţă îndelungată: „Pariem pe mediul rural“

De unde poate veni relansarea consumului de bunuri de folosinţă îndelungată: „Pariem pe mediul rural“
21.07.2010, 23:34 162

Şapte gospodării româneşti din 10 sunt dotate cu maşini despălat şi doar 4 au combină frigorifică. La sat, oamenii încă maifolosesc apa din fântână pentru igienă, iar mulţi nu au construitîncă o baie în interiorul casei, în timp ce în majoritatea ţăriloreuropene, locuinţele, fie din mediul urban, fie din cel rural autoate utilităţile, reţeaua de internet având acoperire de 100%, iarvesela este lăsată pe mâna maşinii de spălat. " Mediul rural are un potenţial mult neexploatat. Nu este nevoie să lansăm produsespeciale, la preţ redus având ca ţintă oamenii de la sat, chiardacă bineînţeles componenta de preţ este foarte importantă înaceastă perioadă. Sunt mulţi oameni cu venituri peste medie la satcare au diverse activităţi în agricultură sau în prelucrare şi carepot deveni clienţi constanţi ai retailerilor de electrocasnice, darpentru asta trebuie investit în infrastructură", este de părere DanOstahie, proprietarul grupului Altex, unul dintre principaliijucători pe piaţa retailului de electronice şi electrocasnice.

Omul de afaceri vede un potenţial de creştere de cel puţin 10%în mediul rural, chiar dacă în prezent este conştient că nu poatepune omul de la ţară în categoria clienţilor activi.

Singurul produs care se regăseşte în toate gospodăriile estetelevizorul, 3 din 10 familii preferând chiar să achiziţioneze douăproduse pentru aceeaşi casă. "Televizorul are un grad de penetraremult mai mare, pentru că este uşor să ai cablu. Pentru o maşină despălat este nevoie de canalizare şi pentru asta trebuieinfrastructură. Statul trebuie să investească pentru ca omul de lasat să devină client activ", declară Ostahie.

Potrivit lui Dinu Malacopol, CEO al Digital Cable Systems (DCS),furnizor de servicii TV şi telecomunicaţii sub brandul AKTA, şi îndomeniul telecomunicaţiilor bugetul alocat de familii pentruserviciile de telefonie, internet sau televiziune s-a diminuat.

"În momentul de faţă, clienţii din mediul rural au o pondere de80% în portofoliul diviziei AKTA, dedicată consumatorilor casnici.Spre deosebire de mediul urban, cererea pentru servicii detelecomunicaţii în mediul rural este pe un trend crescător de 5-10%anual, în special în regiunile în care companiile furnizoare deservicii au investit îninfrastructura tehnologică", a spus Malacopol. El a adăugat căstatul, cât şi mediul privat, ar trebui să se concentreze peoportunităţile oferite de mediul rural, care păstrează încă undecalaj important faţă de cel urban în ceea ce priveşte accesul laservicii de telecomunicaţii şi deci au potenţial major de creştere."În mediul rural implicarea e dublă, atât din partea autorităţilorcare trebuie să facă posibilă pătrunderea internetului şi acablului TV în toate casele, nu numai la poliţie sau primărie. Deasemenea, marile companii trebuie să meargă în teritoriu pentru avedea care sunt nevoile în aceste regiuni şi pentru a vedea ceoferte să lanseze", spune Valentin Negoiţă, preşedintele AsociaţieiProducătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de TehnologiaInformaţiei şi Comunicaţiilor (APDETIC).

La sat oamenii nu au apă curentă

Oamenii din mediul rural cumpără electrocasnice din necesitate,deocamdată nu poate fi vorba de o dezvoltare, ci mai degrabă de oechipare a satului. Magazinele din satele româneşti au acelaşiprofil şi se concentrează pe consumul alimentar. "Cel mai multvindem mâncare, ţigări, dulciuri şi băutură. Avem şi mase plastice,dar nu am adus niciodată produse electrocasnice. Oamenii îşicumpără frigider o dată la 10 ani, când se strică cel pe care l-auavut. Nici detergent automat nu prea se vinde, că puţini sunt ceicu maşini de spălat. Vindem detergent manual", spune Georgeta S.,vânzătoare la un magazin din comuna teleormăneană Saiele. ÎnHlipiceni din judeţul Botoşani doar 20% din cele 1.680 degospodării sunt racordate la reţeaua de apă a comunei, fie şi-auinstalat hidrofoare. În Suceava lucrurile stau mai rău.

"Majoritatea oamenilor folosesc apa de la fântână. Pentru a-şiracorda maşina de spălat la apă sau pentru a-şi construi o baie încasă sunt costuri mari însă şi nu mulţi îşi permit. Am aplicat unproiect pentru canalizare şi instalaţie, dar suntem în aşteptarepentru a primi fondurile europene", declară Neculai Rusu, primarulcomunei Râşca din Suceava.

Mărirea TVA cu 5% nu este în niciun caz o măsură care vaîncuraja consumul, susţin retailerii. "Pentru încurajareaconsumului ar trebui ca produsele sau măcar o parte dintre ele, penişte criterii strategice sau sociale, să fie făcute mai accesibilepentru populaţie, fie prin micşorarea taxelor (în principal a TVA),fie prin includerea lor într-un program de deductibilitatefiscală", susţine Marius Ghenea, preşedintele şi acţionarul unic alcompaniei de distribuţie IT FitDistribution.

Spre exemplu, susţine Ghenea, primul calculator cumpărat deorice familie ar putea fi dedus din baza de impozitare personală,ceea ce ar face aceste produse mai ieftine cu 16% şi în acelaşitimp, ar ajuta la continuarea informatizării României la nivelulgospodăriilor individuale.

Potrivit omului de afaceri, cea mai importantă metodă destimulare a consumului este creditarea.

"În România, pentru motive absolut bizare şi de neînţeles,creditul de consum a fost în ultimii ani complet inhibat, chiaranatemizat, atât la nivel guvernamental, cât şi de mass-media. Şiasta deşi România are cel mai scăzut nivel de îndatorare agospo­dăriilor ca şi procent din PIB, de aproape 21% din PIB, faţăde 50%, cât este media europeană, sau aproape 100%, cât este cifrapentru Statele Unite, a declarat Ghenea.

Preşedintele FitDistribution a argumentat că în baza inhibăriiconsumului, rata de economisire a crescut semnificativ în ultimulan în România, după unele statistici, ajungând la peste 30% dinPIB, deci cu 10% mai mare decât îndatorarea.

"Este clar că, mai ales într-o asemenea situaţie, reluareacreditării este cheia de boltă a relansării consumului în România,iar relansarea consumului este absolut necesară pentru redresareacăderii PIB-ului, care în lipsa acestei susţineri a creditării, vacontinua să scadă şi în 2011. Dar relansarea creditării trebuiefăcută şi prin micşorarea costurilor, la care o contribuţieimportantă vine de la Banca Naţională a României, dar şi din zonaguvernamentală. De exemplu, mărirea TVA creşte în mod clar costulnet al creditării", argumentează Ghenea.

Dinamică bună pe rural

În zona rurală există o dinamică bună mai ales datoritădezvoltării semnificative a accesului la internet în aceste regiunifie prin cablu sau chiar fibră optică, fie prin soluţii wireless şimobile, a mai spus el. Potrivit lui Ghenea, gradul de penetrare alPC-urilor în zona rurală este de 5%, dar creşterea este rapidă.

FitDistribution, cu afaceri anul trecut de 17,6 milioane deeuro, deţine magazinele online PCfun.ro, ElectroFun.ro, 24PC.ro şishopIT.ro.

"Cu sprijinul firmelor mari de curierat cu care lucrăm, putem înacest moment să servim cu produsele noastre absolut oricelocalitate rurală din România, aşa încât nici logistica nu mai esteo problemă, deşi uneori costurile sunt mai ridicate, când e vorbade localităţi îndepărtate şi izolate", a spus omul de afaceri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO