De unde poate veni relansarea consumului de bunuri de folosinţă îndelungată: „Pariem pe mediul rural“

21 iul 2010 Autor: Cristina Stoian

Şapte gospodării româneşti din 10 sunt dotate cu maşini de spălat şi doar 4 au combină frigorifică. La sat, oamenii încă mai folosesc apa din fântână pentru igienă, iar mulţi nu au construit încă o baie în interiorul casei, în timp ce în majoritatea ţărilor europene, locuinţele, fie din mediul urban, fie din cel rural au toate utilităţile, reţeaua de internet având acoperire de 100%, iar vesela este lăsată pe mâna maşinii de spălat. " Mediul rural are un potenţial mult neexploatat. Nu este nevoie să lansăm produse speciale, la preţ redus având ca ţintă oamenii de la sat, chiar dacă bineînţeles componenta de preţ este foarte importantă în această perioadă. Sunt mulţi oameni cu venituri peste medie la sat care au diverse activităţi în agricultură sau în prelucrare şi care pot deveni clienţi constanţi ai retailerilor de electrocasnice, dar pentru asta trebuie investit în infrastructură", este de părere Dan Ostahie, proprietarul grupului Altex, unul dintre principalii jucători pe piaţa retailului de electronice şi electrocasnice.

Omul de afaceri vede un potenţial de creştere de cel puţin 10% în mediul rural, chiar dacă în prezent este conştient că nu poate pune omul de la ţară în categoria clienţilor activi.

Singurul produs care se regăseşte în toate gospodăriile este televizorul, 3 din 10 familii preferând chiar să achiziţioneze două produse pentru aceeaşi casă. "Televizorul are un grad de penetrare mult mai mare, pentru că este uşor să ai cablu. Pentru o maşină de spălat este nevoie de canalizare şi pentru asta trebuie infrastructură. Statul trebuie să investească pentru ca omul de la sat să devină client activ", declară Ostahie.

Potrivit lui Dinu Malacopol, CEO al Digital Cable Systems (DCS), furnizor de servicii TV şi telecomunicaţii sub brandul AKTA, şi în domeniul telecomunicaţiilor bugetul alocat de familii pentru serviciile de telefonie, internet sau televiziune s-a diminuat.

"În momentul de faţă, clienţii din mediul rural au o pondere de 80% în portofoliul diviziei AKTA, dedicată consumatorilor casnici. Spre deosebire de mediul urban, cererea pentru servicii de telecomunicaţii în mediul rural este pe un trend crescător de 5-10% anual, în special în regiunile în care companiile furnizoare de servicii au investit în infrastructura tehnologică", a spus Malacopol. El a adăugat că statul, cât şi mediul privat, ar trebui să se concentreze pe oportunităţile oferite de mediul rural, care păstrează încă un decalaj important faţă de cel urban în ceea ce priveşte accesul la servicii de telecomunicaţii şi deci au potenţial major de creştere. "În mediul rural implicarea e dublă, atât din partea autorităţilor care trebuie să facă posibilă pătrunderea internetului şi a cablului TV în toate casele, nu numai la poliţie sau primărie. De asemenea, marile companii trebuie să meargă în teritoriu pentru a vedea care sunt nevoile în aceste regiuni şi pentru a vedea ce oferte să lanseze", spune Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (APDETIC).

La sat oamenii nu au apă curentă

Oamenii din mediul rural cumpără electrocasnice din necesitate, deocamdată nu poate fi vorba de o dezvoltare, ci mai degrabă de o echipare a satului. Magazinele din satele româneşti au acelaşi profil şi se concentrează pe consumul alimentar. "Cel mai mult vindem mâncare, ţigări, dulciuri şi băutură. Avem şi mase plastice, dar nu am adus niciodată produse electrocasnice. Oamenii îşi cumpără frigider o dată la 10 ani, când se strică cel pe care l-au avut. Nici detergent automat nu prea se vinde, că puţini sunt cei cu maşini de spălat. Vindem detergent manual", spune Georgeta S., vânzătoare la un magazin din comuna teleormăneană Saiele. În Hlipiceni din judeţul Botoşani doar 20% din cele 1.680 de gospodării sunt racordate la reţeaua de apă a comunei, fie şi-au instalat hidrofoare. În Suceava lucrurile stau mai rău.

"Majoritatea oamenilor folosesc apa de la fântână. Pentru a-şi racorda maşina de spălat la apă sau pentru a-şi construi o baie în casă sunt costuri mari însă şi nu mulţi îşi permit. Am aplicat un proiect pentru canalizare şi instalaţie, dar suntem în aşteptare pentru a primi fondurile europene", declară Neculai Rusu, primarul comunei Râşca din Suceava.

Mărirea TVA cu 5% nu este în niciun caz o măsură care va încuraja consumul, susţin retailerii. "Pentru încurajarea consumului ar trebui ca produsele sau măcar o parte dintre ele, pe nişte criterii strategice sau sociale, să fie făcute mai accesibile pentru populaţie, fie prin micşorarea taxelor (în principal a TVA), fie prin includerea lor într-un program de deductibilitate fiscală", susţine Marius Ghenea, preşedintele şi acţionarul unic al companiei de distribuţie IT FitDistribution.

Spre exemplu, susţine Ghenea, primul calculator cumpărat de orice familie ar putea fi dedus din baza de impozitare personală, ceea ce ar face aceste produse mai ieftine cu 16% şi în acelaşi timp, ar ajuta la continuarea informatizării României la nivelul gospodăriilor individuale.

Potrivit omului de afaceri, cea mai importantă metodă de stimulare a consumului este creditarea.

"În România, pentru motive absolut bizare şi de neînţeles, creditul de consum a fost în ultimii ani complet inhibat, chiar anatemizat, atât la nivel guvernamental, cât şi de mass-media. Şi asta deşi România are cel mai scăzut nivel de îndatorare a gospo­dăriilor ca şi procent din PIB, de aproape 21% din PIB, faţă de 50%, cât este media europeană, sau aproape 100%, cât este cifra pentru Statele Unite, a declarat Ghenea.

Preşedintele FitDistribution a argumentat că în baza inhibării consumului, rata de economisire a crescut semnificativ în ultimul an în România, după unele statistici, ajungând la peste 30% din PIB, deci cu 10% mai mare decât îndatorarea.

"Este clar că, mai ales într-o asemenea situaţie, reluarea creditării este cheia de boltă a relansării consumului în România, iar relansarea consumului este absolut necesară pentru redresarea căderii PIB-ului, care în lipsa acestei susţineri a creditării, va continua să scadă şi în 2011. Dar relansarea creditării trebuie făcută şi prin micşorarea costurilor, la care o contribuţie importantă vine de la Banca Naţională a României, dar şi din zona guvernamentală. De exemplu, mărirea TVA creşte în mod clar costul net al creditării", argumentează Ghenea.

Dinamică bună pe rural

În zona rurală există o dinamică bună mai ales datorită dezvoltării semnificative a accesului la internet în aceste regiuni fie prin cablu sau chiar fibră optică, fie prin soluţii wireless şi mobile, a mai spus el. Potrivit lui Ghenea, gradul de penetrare al PC-urilor în zona rurală este de 5%, dar creşterea este rapidă.

FitDistribution, cu afaceri anul trecut de 17,6 milioane de euro, deţine magazinele online PCfun.ro, ElectroFun.ro, 24PC.ro şi shopIT.ro.

"Cu sprijinul firmelor mari de curierat cu care lucrăm, putem în acest moment să servim cu produsele noastre absolut orice localitate rurală din România, aşa încât nici logistica nu mai este o problemă, deşi uneori costurile sunt mai ridicate, când e vorba de localităţi îndepărtate şi izolate", a spus omul de afaceri.