Economia a revenit în recesiune în T1, dar în al doilea trimestru PIB-ul poate reveni pe plus. Asta dacă nu crapă Europa

Economia României a scă­zut în primul trimestru cu 0,1% faţă de T4 2011 şi a revenit în recesiune, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere după ce şi în ultimele trei luni ale anului trecut s-a înregistrat o scădere a PIB de 0,2% faţă de T3 2011, pe serie ajustată sezonier.

Creşterea ab­­sor­­bţiei fon­du­rilor euro­pene şi eficien­tizarea chel­tuirii ba­nu­lui public sunt puţinele so­luţii pe care le are Ro­mânia la dis­po­ziţie pentru a înre­gistra o creştere eco­nomică de peste 2%, în condiţiile în care in­vestiţiile străine sunt în cădere liberă ca urmare a creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor, iar pe canalul bancar nu ne putem aştepta la o susţinere prea mare, mai ales din cauza presiunilor de la nivel european privind capitalizarea băncilor.

Analiştii apreciază că în al doilea trimestru PIB-ul va fi pe plus faţă de T1, creşterea faţă de T2 2011 fiind estimată în jurul a 1%.

"PIB-ul în trimestrul doi va fi pe plus, dar nu cu mult, faţă de primul trimestru. Evoluţia economiei în T1 a fost influenţată negativ şi de condiţiile meteorologice nefavorabile. În al doilea trimestru s-ar putea înregistra un reviriment în privinţa construcţiilor şi ar trebui să fie mai bine şi pe componenta servicii. În privinţa industriei, este greu de spus", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Cererea externă nu a mai ajutat eco­nomia României în primul tri­mestru, în con­diţiile în care economia zonei euro - care este piaţa de desfacere pentru cea mai mare parte a expor­turilor României - a stagnat.

În primul trimestru surpriza pozi­tivă pentru economia României a venit, cel mai probabil, de la comerţ şi lucrările de infrastructură, în timp ce construcţiile şi indus­tria au fost probabil pe minus, ca şi ser­viciile financiare, după cum esti­mea­ză analiştii.

Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank, spune că se aşteaptă pentru tri­mestrul doi 2012 la o revenire a activităţii economice faţă de trimestrul întâi ca urmare a disipării efectului ne­gativ indus de condiţiile meteo extreme în primele două luni ale anului şi anti­ci­pează o creştere a PIB de 1% în termeni anuali.

"Evitarea recesiunii în Europa, precum şi creşterea peste aşteptări în T1 2012 a economiei germane pot re­pre­zen­ta o bază a unei uşoare reveniri în T2 a economiei româneşti. În termeni anuali ne aşteptăm la o creştere de circa 1% în T2 2012", a comentat Molnar.

Şi Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, spune că se aşteaptă în T2 la o ameliorare a creşterii economice, pe seama unei uşoare îmbunătăţiri a per­for­manţei industriei şi construcţiilor, stimulate şi de creşterea consumului public pe fondul alegerilor.

"Creşterea economică ar putea să accelereze în T2 2012 comparativ cu pri­mul trimestru, dar revizuirea probabilă a prognozei PIB pentru zona euro ar putea amâna creşterea cererii externe. Prognoza actuală preconizează o creş­tere a PIB-ului României de 1,2% în 2012, însă noile anticipaţii vor depinde de revizuirea aşteptărilor pentru zona euro. Astfel, dacă eco­no­mia Uniunii Monetare Europene va stagna sau se va con­tracta în 2012, eco­nomia României va creşte mai puţin de 1% sau chiar va stagna", afirmă Dan Bucşa, econo­mistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank susţine că economia României este relativ stabilizată, având în vedere că echilibrele macro sunt sub control, dar nu există resurse pentru creştere, astfel că nu putem spera la o creştere econo­mică semnificativă în perioada urmă­toare fără fonduri europene.

"România are resurse limitate. Capitalurile din străinătate nu mai vin la fel ca înainte. Potenţialul de creştere economică se diminuează. O soluţie este absorbţia fondurilor europene, dar aceasta a devenit deja o lozincă despre care vorbim mult, dar nu facem nimic. Este trist că nu folosim aceşti bani. O altă soluţie este cheltuirea mult mai efi­cientă a banului public. Pe canalul ban­car nu ne putem aştepta la o susţinere prea mare, mai ales din cauza pre­siunilor de la nivel european privind ca­pita­li­zarea băncilor. Procesul de dele­veraging va dura ani", a spus Dumitru.

Cum va fi a doua jumătate a anului

Spre deosebire de anul trecut, când am avut câteva sectoare cu ritmuri de creştere superioare asemenea agricul­turii, industriei şi exporturilor, anul acesta putem spera doar la ritmuri mo­dice de creştere în câteva domenii, deoarece motoarele de creştere sunt deja turate în absenţa unor stimuli con­sistenţi ai economiei reale, consi­deră Hăncilă. "Conform estimărilor noastre, eco­nomia românească ar urma să crească cu 0,9%- 1% pe parcursul anului 2012, urmând ca economia să-şi acce­lereze ritmul de creştere în cea de-a doua jumătate a anului, pe fondul avansului modest al agri­culturii, industriei şi con­strucţiilor."

Pe de altă parte, în al treilea trimestru efectul de bază negativ indus de anul agricol foarte bun în 2011 se va afla în punctul său maxim astfel încât ritmul anual de creştere a PIB să se poziţioneze în teritoriul negativ, susţine Molnar. RBS Bank îşi menţine prog­noza de creştere economică pentru întregul an la 0,5%.

În ceea ce priveşte evoluţia PIB în a doua jumătate a anului, economistul-şef al Raiffeisen Bank a afirmat că ele­men­tul cheie este ce se întâmplă cu Grecia. "În ipoteza unui faliment al Greciei, al ieşirii din zona euro, cu o aversiune la risc crescută la nivel internaţional, cu costuri de finanţare mai mari şi în con­diţiile deteriorării economiilor Uniunii Europene este greu ca România să înregistreze o creştere economică de peste 1%. Agricultura să sperăm că nu va trage în jos prea mult economia. Ne aşteptăm la creşterea cererii interne, dar nu atât de mult încât să compenseze încetinirea cererii externe."

Dumitru a spus că Raiffeisen Bank nu îşi modifică aşteptările privind cifra de creştere economică pentru 2012 prognozată la 0,5%. "Iniţial estimarea de 0,5% putea privită ca prea pesimistă. Însă cifra privind evoluţia PIB în T1 ne confirmă aşteptările privind o creştere economică de 0,5% în acest an."

Anul trecut economia a înregistrat o creştere de 2,5%, după doi ani de recesiune, fiind sprijinită în prima parte a anului de cererea solidă pentru expor­turi către zona euro şi în semestrul al doilea de recolta agricolă foarte bună.

Ce cred analiştii despre PIB

Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank: Pentru trimestrul doi 2012 mă aştept la o revenire a activităţii economice faţă de trimestrul întâi ca urmare a disipării efectului negativ indus de condiţiile meteo extreme în primele două luni ale anului. Evitarea recesiunii în Europa, precum şi creşterea peste aşteptări în T1 2012 a economiei germane pot reprezenta o bază a unei uşoare reveniri în T2 a economiei româneşti. În termeni anuali ne aşteptăm la o creştere de circa 1% în T2 2012.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: PIB-ul în trimestrul doi va fi pe plus, dar nu cu mult, faţă de primul trimestru. Evoluţia economiei în T1 a fost influenţată negativ şi de condiţiile meteorologice nefavorabile. În al doilea trimestru s-ar putea înregistra un reviriment în privinţa construcţiilor şi ar trebui să fie mai bine şi pe componenta servicii. În privinţa industriei este greu de spus cum va evolua. Nu ne modificăm aşteptările privind cifra de creştere economică pentru 2012 prognozată la 0,5%.

Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank: Creşterea economică ar putea să accelereze în T2 2012 comparativ cu primul trimestru, dar revizuirea probabilă a prognozei PIB pentru zona euro ar putea amâna creşterea cererii externe. Prognoza actuală preconizează o creştere a PIB-ului României de 1,2% în 2012, însă noile anticipaţii vor depinde de revizuirea aşteptărilor pentru zona euro. Astfel, dacă economia Uniunii Monetare Europene va stagna sau se va contracta în 2012, economia României va creşte mai puţin de 1% sau chiar va stagna.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank: În T2 ne aşteptăm la o uşoară ameliorare a creşterii economice pe seama unei uşoare îmbunătăţiri a performanţei industriei şi construcţiilor, stimulate şi de creşterea consumului public pe fondul alegerilor. Conform estimărilor noastre, economia românească ar urma să crească cu 0,9%- 1% pe parcursul anului 2012, urmând ca economia să-şi accelereze ritmul de creştere în cea de-a doua jumătate a anului, pe fondul avansului modest al agriculturii, industriei şi construcţiilor.

Ce spune mediul de business

Economia ar putea reveni pe plus în al doilea trimestru, iar creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene este esenţială pentru a obţine un impact suficient de puternic asupra economiei.

Adrian Bulboacă, managing partner al firmei de avocatură Bulboacă & Asociaţii: În condiţiile economice şi politice de la nivel mondial, o scădere a Produsului Intern Brut de 0,1% nu mi se pare ceva dramatic. Să nu uităm că România este într-o criză de circa 70 de ani, de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Ţinând cont de dinamica interesului şi a activităţii, dar şi a feed-back-ului primit din partea clienţilor, cred că cel de-al doilea trimestru este unul de revenire pe creştere a economiei. Există posibilitatea ca pe anumite proiecte să se înregistreze întârzieri ca urmare a modificărilor de ordin politic, dar în plan general cred că situaţia este stabilă.

Nicolae Sorescu, directorul general al grupului Rădăcini care deţine dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Citroën: Într-un fel am prevăzut o scădere a pieţei atunci când am făcut bugetul pe acest an. Dacă banii de pe segmentul maşinilor second-hand se mută în "economia plătitoare de taxe", atunci sectorul auto iese din recesiune. Trebuie să se reducă evaziunea şi maşinile second hand importate pentru prima dată să reprezinte maxim 10% din importul anual de maşini. Atâta vreme cât se importă maşini fără plata TVA şi impozitul aferent, noi cei din domeniul auto nu vedem piaţa roză.

George Stoian, consultant în accesarea de fonduri europene prin intermediul firmei Initial Advisory: Pentru a avea un impact suficient de puternic asupra economiei României, este esenţială creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile. Din păcate, acest obiectiv tinde să devină un clişeu care, în lipsa măsurilor necesare concretizării lui, se demonetizează. Ţinând cont de provocările din viitorul apropiat, există riscul ca menţinerea actualului ritm de absorbţie a fondurilor europene, fără a înregistra un salt real şi semnificativ, să nu poată contrabalansa cu succes problemele reale cu care se confruntă beneficiarii acestor fonduri. În mod cert, fondurile europene nerambursabile pot să impulsioneze puternic economia naţională şi să o scoată din recesiune, însă este nevoie de un mix de măsuri care să încurajeze şi să sprijine beneficiarii acestor fonduri în procesul de implementare a proiectelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels