Anticipand o crestere a turismului de afaceri in capitala si in conditiile in care centrul orasului este supra-aglomerat, noile investitiile in hoteluri se orienteaza tot mai mult catre zonele periferice si de tranzit: aeroporturile, in jurul carora au fost deschise de la inceputul anului patru noi hoteluri si garile, unde au fost deschise doua.
Cel mai mare flux de investitii este in Baneasa. La inceputul anului a fost inaugurat hotel Stil, de trei stele, cu 18 camere, in urma unei investitii de 1,3 milioane de dolari. A urmat hotelul Crystal Palace, la categoria patru stele, in urma unei investitii de patru milioane de dolari. Crystal Palace este in proprietatea lui Dumitru Dragomir, cunoscut ca presedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF). In urma cu o luna, dupa o investitie de 3 milioane de dolari, a fost deschis hotelul Persepolis, al grupului de companii Antrefrig, care intentioneaza sa mai construiasca un hotel de 100 de camere.
"Centrul orasului nu mai este la fel de atractiv pentru oamenii de afaceri straini care vin in Bucuresti, din cauza poluarii, a zgomotului, a distantei mari fata de aeroport si a lipsei locurilor de parcare", explica Hadi Nejati, vicepresedintele holdingului Antrefrig, orientarea investitorilor catre zona Baneasa.
In apropierea aeroportului Otopeni a fost deschis in urma cu o luna hotel Confort, de trei stele, in urma unei investitii de patru milioane de euro. Cel mai mare hotel de langa Otopeni este Sky Gate Hotel inaugurat la sfarsitul anului 2001, unde Fondul Romano American pentru Investitii (FRAI) detine 40% din actiuni.
Investitiile in aceste noi centre se extind in continuare, spun reprezentantii din sector, si in plus se prefigureaza si alte zone atractive. "Sunt in curs de evaluare noi investitii hoteliere pe axa de circulatie catre Nord: Domenii, Bucurestii Noi, Herastrau Baneasa, dar si in zone mai putin abordate pana acum: Militari, Apusului, Drumul Taberei, Bulevardul Unirii", spune Paul Marasoiu, director executiv al firmei de management hotelier Peacock Global Hotel Management.
Dupa calculele Federatiei Industriei Hoteliere din Bucuresti (FIHR) numarul locurilor de cazare din capitala la hoteluri a ajuns la 5.178 de camere si anul acesta ritmul de deschidere a noilor hoteluri l-a depasit cu mult pe cel de anul trecut. Gradul mediu de ocupare al hotelurilor din Bucuresti, in primele sase luni ale acestui an, a fost de 63%, apreciaza Marasoiu.
Centrul e poluat si zgomotos
Centrul orasului ofera posibilitatea clientilor de a vizita diferite obiective, de a merge in cluburi restaurante cunoscute, la sediile de companii sau de banci unde au nevoie. In schimb, pentru oamenii de afaceri care vor doar sa petreaca o noapte sau doua in Bucuresti, in liniste, departe de zgomotul orasului, zona periferica din apropierea aeroportilor este mai potrivita, este parerea lui Nejati.
In plus, hotelurile localizate in aceste regiuni pot beneficia de pe urma amanarii sau decalarii unor curse, care le aduc clienti suplimentari. Pentru hotelul Sky Gate, situat langa aeroportul Otopeni, mai mult de jumatate sunt clientii in tranzit aâ¬â cei care petrec la hotel o zi sau doua, care pierd avionul sau care innopteaza la hotel inainte de un zbor cu avionul.
Hotel langa hypermarket?
Daca regiunea Baneasa este recunoscuta deja ca obiectiv stretegic pentru investitorii in industria hoteliera, Mihai Rajnita, secretar general al FIHR, prevede ca pe termen mai lung vor deveni interesante si alte locatii, in apropierea hypermarketurilor care au fost construite in ultimii ani, cum ar fi cele de la iesirea din Bucuresti in zona Militari, unde sunt concentrate multe puncte comerciale, sau in zona Pantelimon-Cernica.
De asemenea, motelurile (un tip de hotel de proveninata americana, situat pe autostrada, de dimensiuni reduse, cu parcare, benzinarie si alte facilitati) vor ajunge in planurile investiorilor in industria hoteliera, dar peste cativa ani, dupa ce se vor face investitii substantiale in infrastructura in ajunul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In prima jumatate a acestui an, motelurile din Bucuresti au avut un grad de utilizare (indice de utilizare neta al locurilor de cazare) de 77,9%, cel mai mare din toate structurile de cazare din Bucuresti, arata datele furnizate de Institutul National de Statistica (INS).
O alta zona a Bucurestiului unde au fost deschise recent doua hoteluri noi de trei stele este Gara de Nord. Este vorba de Euro Hotel International si Hotel Elizeu, ambele de trei stele si ambele clasificate la trei stele. Investitiile nu au fost foarte mari - la Euro Hotel International a fost de 1,5 milioane de dolari si la Elizeu de 1 milion de dolari aâ¬â dar nici tarifele percepute de cele doua hoteluri nu sunt foarte riducate, de maxim 60 de euro. Cel mai mare hotel din apropierea Garii de Nord este Ibis, cu 250 de camere. Hotelul a avut in prima jumatate a anului un grad de ocupare de peste 74%.
Deficit la o stea si doua
Daca la inceputul anului, oficialii FIHR considerau ca exista un deficit la categoria de trei stele, acum ei afirma ca segmentul deficitar este cel de o stea si doua stele. "In ultimul timp au fost deschise foarte multe hoteluri de trei stele, astfel ca acest segment a ajuns la aproape 1.900 de camere, ceea ce reprezinta 37% din total. Ar trebui construite hoteluri de o stea si doua stele cu preturi de 25 pana la 40 de euro pe noapte pentru clientii romani, oameni de afaceri care vin in Bucuresti in interes de serviciu si nu-si permit sa plateasca 200 de euro pe noapte", spune Rajnita. La categoria de doua stele in Bucuresti exista doar sapte hoteluri, insumand 403 camere si investitorii nu dau semnale ca ar fi interesati de acest segment, spune Rajnita.
La categoria o stea sunt sase hoteluri dintre care cel mai mare este Turist Hotel cu 280 de camere. Si acesta va fi renovat si trecut la categoria de trei stele si introdus in lantul international Howard Johnson.
Renovare sau constructie noua?
O mare parte din hotelurile din Bucuresti au fost renovate si redeschise recent sau vor fi inaugurate de acum inainte: Hotelul Howard Johnson, fostul Dorobanti, va fi inaugurat la sfarsitul lunii noiembrie, la patru stele, in urma unei investitii de peste 20 de milioane de dolari. Tot anul acesta a fost redeschis sub cinci stele, dupa o renovare completa si Casa Capsa, hotel bucurestean vechi de peste 100 de ani. Alte hoteluri care au fost sau vor fi vor fi renovate sau extinse sunt Bucuresti, Victoria, Majestic, Elizeu, Caro.
"Renovarea unui hotel este mult mai costisitoare pentru investitor decat constructia unuia nou, astfel ca in cazul Bucurestiului construirea unor hoteluri noi va fi optiunea propritara a investitorilor", apreciaza Marasoiu.
De asemenea anul acesta se prefigureaza investitii noi importante: Continental, singurul lant hotelier autohton, intentioneaza sa investeasca peste 25 de milioane de dolari deschiderea unui nou hotel Ibis si a unui hotel Novotel in Bucuresti, ambele urmand sa fie incluse in lantul international Accor.
De asemenea, agentia de turism Marshal Turism a anuntat o investitie de zece milioane de dolari intr-un hotel in apropierea Pietei Victoriei.
Marasoiu apreciaza ca de la inceputul anului 2002 pana in prezent, investitiile totale in hoteluriaâ¬â atat in renovare cat si in constructii noi aâ¬â au ajuns la 300 de milioane de dolari. El crede ca cererea de cazare din Bucuresti va continua sa creasca in urmatorii ani. "In perspectiva urmatorilor 4-5 ani, nevoia de cazare din Bucurestiva creste constant, estimand ca in 2009, Bucurestiul va avea nevoie in varfuri de sarcina de peste 9.000 de locuri de cazare in proprietati clasificate la 3-5 stele", adauga el.
Noi strategii la cinci stele
Hotelurile de cinci stele din Bucuresti s-au confruntat anul acesta cu o scadere a veniturilor din cazare in conditiile in care peste trei sferuri din aceste venituri provin de la turistii straini, iar numarul acesta s-a redus simtitor in ultimii ani ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001, a recesiunii economice din Europa de Vest si a epidemiei de pneumonie atipica.
Astfel, cifra de afaceri a acestor hoteluri in prima jumatate a acestui an, fie a stagnat, fie a inregistrat o crestere usoara, dar pe seama veniturilor mai mari de la categoria "Food & Beverage", arata raporatele financiare date publicitatii de cateva din aceste hoteluri. Grand Hotel Marriott a inregistrat o stagnare in dolari a veniturilor semestriale, in timp ce Crowne Plaza a raportat o crestere de 24% in dolari, dar si o crestere cu 22% a ponderii veniturilor din mese, baruri si organizari de conferinte, la 40% din total. Hotel Intercontinental din Piata Universitatii, cel mai mare hotel din Bucuresti, cu 423 de camere, nu si-a publicat deocamdata rezultatele financiare din primul semestru. In prezent, pe piata bucuresteana exista cinci hoteluri de cinci stele, pe acest segment oferta fiind considerata suficienta.
Hotelierii cer TVA zero
In conditiile in care Bucurestiul nu este o destinatie pentru turismul "de leisure" ci pentru cel de afaceri, tarifele percepute de hotelieri pe perioada de week-end scad cu circa 10%, explicatia fiind ca in aceste zile cererea scade mult. Reducerea TVA-ului de la 19% la 9% care urmeaza sa intre in vigoare de anul viitor, este o masura apreciata de majoritatea hotelierilor, care se plangeau de fiscalitatea sufocanta. Masura este putin probabil sa aibe ca efect si reducerea preturilor la cazare, apreciaza Mihai Rajnita si George Opris, director general la Sky Gate Hotel.
"TVA-ul ar fi trebuit sa fie diferit pentru serviciile de cazare si pentru cele de alimentatie, asa cum este in alte tari ale Uniunii Europene. Sa fie mai redus la cazare, in jur de 6 sau 7%, si mai ridicat pentru bauturi si serviciile de restaurant", spune Opris.
Pe de alta parte, alti oameni de afaceri din industria de profil aâ¬â cum sunt Paul Marasoiu si Cristian Radulescu, director al hotelului Persepolis, cred ca pentru serviciile hoteliere in care incasarea banilor se face in valuta TVA-ul ar trebui sa fie zero.
"In acest caz este vorba de export. A exporta nu inseamna neaparat livrarea unor produse intr-o tara straina. De altle, domeniul hotelier este singurul in care exportul are loc invers: beneficiarul se deplaseaza in tara exportatoare, face cheltuieli in valuta, pe cazare, pe masa si alte servicii. Din acest motiv, TVA-ul ar trebui sa fie nul", spune Radulescu.
O alta tendinta care se remarca in industria hoteliera este aparitia firmelor autohtone de management hotelier, ca o alternativa la marile lanturi internationale. "Numai proprietatile de peste 200-300 de camere si cu o structura prielnica a actionariatului pot sa se gandeasca la contracte de management sau franciza in relatie cu un lant international. O astfel de relatie este extrem de costisitoare pentru proprietatile mici si medii", spune Marasoiu.
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
