Romania are un surplus de trei milioane de agricultori. De fapt, an agricultura noastra e cuprinsa o populatie activa mai numeroasa decat totalul lucratorilor agricoli din fosta Europa a celor 15. Iata si cateva dintre principalele motive ale unei atat de mari concentrari de forta de munca antr-un sector an care, an toata lumea, efectivele se restrang: 1) o piata a muncii exasperant de rigida; 2) un tablou al ocupatiilor ancalcit si neracordat la cerintele timpului an care traim; 3) o grava lipsa de legatura antre pregatirea profesionala si profesiile cautate astazi; 4) o persistenta confuzie an mintile celor aflati an cautare de slujbe. E vorba an fond despre o imensa povara, pe care societatea romaneasca a mostenit-o de la regimul de dinainte de decembrie '89, fara sa fi reusit sa se debaraseze de ea pana an prezent.
Candva, an vremea lui Ceausescu, a fost facuta o ancheta sociologica an zona liceenilor si absolventilor de liceu. Tema: drumul an viata. Ce viseaza adolescentii, an pragul majoratului, an anii de liceu. Si ce le ofera, practic, viata dupa absolvire. Rezultatele cercetarii n-au putut sa fie publicate. Erau catastrofale.
Sa detaliem. Datele anchetei au fost reprezentate grafic prin doua piramide rasturnate. Prima, cu varful an sus, anfatisa nazuintele elevilor. A doua, cu varful an jos, punea an evidenta realitatea de dupa absolvire. Contraste izbitoare. Pentru majoritatea absolventilor de liceu: un drum catre dezamagire, catre blazare. Plus gandul ca viata se tine de farse amare.
Dupa iluzii vin negresit deziluzii. Cea dintai piramida, cu varful an sus, era ancarcata de iluzii. Peste 80% dintre liceeni, ale caror raspunsuri au fost concentrate la baza piramidei, voiau sa devina intelectuali.
Am scris antr-un comentariu precedent, repet acum ca potrivit atat schemelor statistice ale vremii, cat si viziunii oficiale, intelectualitatea era un cuvant folosit pentru a-i cuprinde laolalta, an procesul clasificarii populatiei active, pe toti absolventii anvatamantului superior. Si astazi, chiar daca statistica nu mai foloseste conceptul, an vorbirea curenta se face rareori distinctie antre intelectual si posesorul unei diplome universitare. Fapt ce provoaca grave confuzii. Pentru ca anvatamantul superior confera o pregatire tehnica antr-o specialitate anume, bunaoara chimie sau psihologie, medicina sau inginerie, o pregatire superioara, desigur, atestata de o diploma de licenta, an timp ce intelectualul nu primeste nici un fel de diploma. El asi afirma personalitatea printr-o gandire stralucita, ce-i este recunoscuta andeosebi atunci cand contribuie la luminarea cetatii cu gandirea lui. Voi dezvolta subiectul antr-un comentariu viitor.
Dar sa revin la prima piramida. Clasificarea nazuintelor aducea an prim-plan cateva realitati dramatice. Societatea asi restransese drastic centrele de atractie. Averea, an conditiile proprietatii colective, nu avea cum sa fascineze tineretul. Meseriile nu mai erau o aspiratie. Ramanea fascinatia diplomei universitare. Aici se adauga si lipsa de informare. Nici scoala, nici familia nu aduceau an fata liceeanului imaginea reala a societatii, cu tabloul adevarat al ocupatiilor. Rezultatul: o piramida a iluziilor, cu 80% optiuni pentru o pregatire intelectuala, 10% optiuni pentru un statut de functionar si numai 10% optiuni pentru profesia de muncitor an fabrica, pe un santier sau pentru munca an agricultura. Un dezastru, de fapt, ce ilustra un mars al sperantelor catre un taram inexistent.
Cea de-a doua piramida, cu varful an jos, exprima trezirea la realitate. Fiindca facea un clasament al sanselor adevarate si nu al celor iluzorii. Baza era de aceasta data cu totul alta: 80% dintre absolventii de liceu aveau posibilitati sa devina muncitori an fabrici, pe santiere sau sa lucreze an agricultura. Pentru 10% se gaseau posturi de functionari: an administratie, an servicii financiare, an secretariate, an cancelarii. Si numai 10% aveau drum deschis catre anvatamantul superior. Primul dus rece era concursul de admitere, la unele facultati anghesuindu-se cate 14-15 candidati pentru un loc. Al doilea dus rece, pentru cei mai multi, venea an momentul an care realizau nu numai ca toate ancercarile de a deveni intelectuali sunt zadarnice, dar si ca diploma lor de liceu nu le atesta nici o calificare. Unii au ramas mult timp someri, fara sa le fi fost recunoscut oficial acest statut, deghizati an <candidati de profesie" la portile anvatamantului superior. Altii s-au calificat <la locul de munca". Cei cu domiciliul la tara "s-au retras" an agricultura, angrosand randurile lucratorilor din acest sector.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
