Arhitectilor din Romania nu le este frica de concurentii straini, care vor putea, incepand cu 1 ianuarie 2007, sa-si exercite nestingheriti profesia in tara noastra. Ei spun ca pentru profesionisti concurenta va fi la fel de mare.
"Incepand cu data aderarii, orice arhitect roman va avea dreptul sa-si exercite profesiunea in oricare stat membru al UE, dupa cum si arhitectii din statele membre vor putea sa vina in Romania si sa semneze proiecte", a declarat pentru Ziarul Financiar Dan Marin, vicepresedintele pe probleme profesionale al Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR).
Directiva europeana, adoptata in 1985, care reglementeaza aceasta profesie, asigura recunoasterea calificarii profesionale a arhitectilor in toate statele membre. Altfel spus, orice arhitect care va dori sa profeseze cu drept de semnatura in oricare alt stat din UE, va putea face acest lucru mult mai usor. El va trebui doar sa fie luat in evidenta organismului profesional din tara respectiva, fara a mai fi nevoie sa dea alte examene sau sa obtina atestari europene.
Conform Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, art. 7, alienatul 1, "Dreptul de semnatura implica asumarea de catre persoana care il exercita a intregii responsabilitati profesionale fata de client si autoritati cu privire la calitatea si functionalitatea solutiilor propuse". Numai arhitectii cu drept de semnatura pot elabora proiecte de arhitectura pentru care legea prevede obtinerea autorizatiei de constructie. Arhitectii fara drept de semnatura se pot angaja in cadrul diverselor firme de arhitectura, proiectul final fiind semnat numai de un arhitect cu drept de semnatura.
In acest moment, dreptul de semnatura al proiectelor care urmeaza sa intre in executie in alte state este stabilit prin intermediul unor conventii bilaterale, cele doua parti semnatare acordandu-si reciproc dreptul de semnatura. "Deocamdata, pana la intrarea in UE, proiectele trebuie semnate pe teritoriul Romaniei de un arhitect roman. In mod evident, nici arhitectii romani nu au drept de semnatura in celelalte state membre", a explicat Marin.
Necesitatea semnarii proiectelor straine de catre arhitecti romani a fost rezolvata pana acum prin dezvoltarea unor parteneriate temporare cu birourile de arhitectura locale, care preluau proiectul de la investitorii sau arhitectii straini si il semnau cu numele lor. Acest tip de parteneriat a asigurat dupa parerea unora dintre membrii OAR o perioada de tranzitie acestei profesii, proiectele dezvoltate in comun cu arhitectii straini "obisnuind" arhitectii romani cu concurenta externa.
Arhitectii nu se asteapta la schimbari deosebite pe aceasta piata dupa deschiderea ei fata de statele UE. In momentul in care un investitor strain se hotaraste sa dezvolte un proiect in Romania, el aduce cu el intreaga sa echipa de specialisti, printre care si arhitectii care au pus bazele proiectului.
"Concurenta straina nu este o amenintare atat de mare, tinand cont de faptul ca oricum marii investitori straini vin in Romania cu propria echipa de arhitecti. Metoda este folosita in toata lumea", este de parere Luminita Machedon, arhitect in cadrul firmei M Design. "Investitorii vin in marea lor parte in Romania cu un concept elaborat de arhitecti straini, care inainte de a fi finalizat este supus consultantei locale", a explicat ea.
Aceasta practica a dat nastere insa, in unele cazuri, la ceea ce arhitectii numesc "semnatura de complezenta". Arhitectul roman preia proiectul strain si nu face altceva decat sa il semneze. "Exista multe proiecte finalizate de arhitecti straini care sunt doar semnate de arhitecti romani. Practica este interzisa de codul deontologic. Este un lucru care nu se poate verifica, dar care functioneaza", este de parere Marin.
In ceea ce priveste efectul aderarii oficiale la UE din perspectiva banilor castigati, arhitectii se asteapta ca tarifele sa inceapa sa creasca, aliniindu-se astfel celor europene. In acelasi timp insa, cresterea ar putea fi ingreunata de obisnuinta strainilor cu actualele preturi practicate. "Se stie ca suntem mai ieftini si nu stiu daca sunt dispusi sa ofere mai mult", este de parere Mario Smighelschi, arhitect la Lums Arhitecti Asociati.
Cresterea exponentiala inregistrata de sectorul constructiilor din Romania a atras atentia nu numai marilor dezvoltatori internationali de proiecte imobiliare, ci si arhitectilor romani plecati sa profeseze peste granita. Desi de la 1 ianuarie orice arhitect roman va putea sa obtina destul de repede dreptul de semnatura in oricare stat european, unii membri OAR considera ca dinamica buna a imobiliarelor pe plan local ar putea determina intoarcerea in tara a celor care acum profeseaza la nivel european. "Unii dintre arhitectii romani care au plecat acum ceva timp in strainatate se intorc din cauza trendului pozitiv din industria constructiilor", a spus Smighelschi.
Daca pe de o parte, influxul consistent de capital strain in proiecte imobiliare locale a echivalat cu crearea de noi locuri de munca si obtinerea de alte beneficii indirecte, arhitectii atrag atentia ca in acelasi timp, acest fenomen se poate dovedi periculos pentru mediul urban. In momentul in care un investitor se hotaraste sa dezvolte un proiect imobiliar, el trebuie mai intai sa obtina avizele necesare constructiei de la autoritatile abilitate, adica de la administratia locala.
Unii arhitecti considera ca anumite planuri de constructii sunt anuntate doar pentru a ridica temporar pretul terenului, dupa care dezvoltatorul vinde lucrarea in faza de proiect sau abia inceputa.
Calitatea acestor proiecte nu depinde numai de profesionalismul sau eficienta proiectului, ci si de atentia pe care directiile avizate o acorda respectarii normelor. Desi legea este destul de clara in ceea ce priveste regimul de constructie, unii arhitecti considera ca sunt proiecte deja dezvoltate sau in curs de constructie care nu respecta in totalitate normele in vigoare. "Eu cred ca nu trebuie sa repetam experimentele nereusite, ca sa nu spun dezastruoase, facute prin alte parti. Unii din cei care vin sa construiasca acum in Romania vin sa faca niste lucruri pe care in tarile lor de origine nu mai au voie sa le faca", a declarat vicepresedintele OAR. El a dat ca exemplu capitala Frantei, unde regimul de inaltime a fost respectat in mod uniform, peisajul urban fiind primitor si echilibrat. Dezvoltarea orasului in virtutea unei cresteri uniforme care sa nu afecteze locuitorii este, in general, principala strategie a administratiilor locale europene.
Dupa parerea lui Marin, calitatea proiectelor imobiliare executate in Romania, dupa un varf atins in anii 1960-1975, a continuat sa se degradeze ulterior. In acea perioada au avut loc cele mai ample proiecte rezidentiale, in marea lor parte imobile de categorie medie. Daca in acei ani standardele noastre erau comparabile daca nu chiar similare cu cele practicate in Europa de Vest, in anii '80 atentia acordata calitatii a scazut sensibil. Motivul este ca in timp ce alte state si-au imbunatati reglementarile privind impactul constructiilor asupra peisajului urban, adoptand de multe ori masuri pe termen lung, Romania a ramas la acelasi nivel.
La ora actuala, statele civilizate inclina balanta beneficii economice-beneficii urbane in favoarea confortului oferit populatiei printr-un peisaj urban primitor si confortabil.
Conceptul anglo-saxon de "zoning", de exemplu, corespunde unei delimitari functionale a centrelor urbane, in zone rezidentiale, industriale sau comerciale, administratia locala interzicand constructia unui mall intr-un cartier de blocuri. "Se ajunge, de exemplu, la niste inaltimi sau la niste densitati care in alte tari sunt interzise prin lege. La noi se poate negocia orice, pentru ca legislatia este de asa natura incat un regulament de urbanism poate fi modificat", a spus Marin. El a adaugat ca, dupa parerea lui, arhitectii se impart in doua mari categorii, cei care sustin interesele comunitatii si cei care sustin interesele clientilor.
In ceea ce priveste acordarea dreptului de semnatura urbanistilor straini, se mentine acelasi principiu de deschidere. Registrul Urbanistilor va acorda drept de semnatura strainilor in baza acelorasi considerente ca si in cazul arhitectilor.
In Romania, cele doua profesii sunt reglementate de doua organisme diferite. Arhitectii fac parte din Ordinul Arhitectilor din Romania, in timp ce urbanistii sunt inscrisi in Registrul Urbanistilor din Romania. Legea nu interzice insa apartenenta la ambele institutii, majoritatea arhitectilor si urbanistilor avand drept de semnatura in ambele domenii.
In Danemarca, de exemplu, legea apara titulatura de arhitect dar nu si exercitarea acestei profesii. Asta inseamna ca pentru a avea titlul de arhitect trebuie sa termini facultatea de arhitectura, dar oricine are dreptul sa depuna sub proprie semnatura un proiect, care va fi aprobat in masura in care respecta reglementarile in vigoare.
Ce se va intampla cu arhitectii romani dupa aderare:
Vor putea dobandi drept de semnatura, deci de a elabora proiecte de arhitectura, in orice stat membru al Uniunii Europene.
Treptat, tarifele practicate se vor alinia la cele din UE.
Investitorii straini vor continua sa apeleze la serviciile lor, avand nevoie de "know-how" local.
Presiunea pusa de normele europene pe standardele noastre aplicate pe piata constructiilor vor contribui la imbunatatirea pe viitor a peisajului urban.
Arhitectii buni vor continua sa activeze cu succes, gradul mai mare de competitie nefiind in masura sa perturbe activitatea acestora.
Liberalizarea totala a acestei piete va duce la o adaptare sporita a acestei profesii la standardele practicate de statele occidentale.Ikea este o companie despre care nu stim prea multe. Daca s-ar lua ca reper pretul de ieri al actiunilor BRD de pe Ikea este o companie despre care nu este o companie despre care nu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
