Cand am auzit ca PSD a spicuit din studiul Bancii Mondiale (Romania Poverty Assessment) aprecierea ca in doi ani - 2001 si 2002 - nivelul saraciei a scazut de la 35% la 29%, am privit studiul cu scepticism. Cum sa scada saracia cand an de an cosul alimentar si intretinerea s-au scumpit?
Cand am citit insa acest studiu cu atentie si am vazut ca au lucrat la el o armata de cercetatori-sociologi, economisti, agronomi si statisticieni, mi-am dat seama ca este vorba de o treaba serioasa. Pentru prima data avem o idee despre intinderea si profunzimea saraciei in Romania.
Studiul acopera perioada 1995-2002 si face o distinctie intre saracie generala si saracie extrema, crunta. Desigur, saracia este un fenomen social universal. Chiar in cea mai bogata tara din lume, America, exista in New York un cartier faimos, Bowery, unde am vazut oameni dormind pe strada - Street of forgotten men (Strada oamenilor uitati), cartier inclus in traseele turistice ale orasului. Americanii au introdus in statistica notiunea poverty line, si tot ei au inventat cuvantul homeless, oameni fara adapost. Dar saracia difera de la o tara dezvoltata la una subdezvoltata. In SUA un sarac consuma anual circa 9.000 de dolari, iar o familie de trei, circa 14.000 de dolari. Luand cunostinta de aceste cifre, romanul exclama: Sa tot fii sarac in America! In realitate, la standardele americane, omul abia isi duce existenta daca se afla sub poverty line.
In Romania, Banca Mondiala apreciaza saracia in special dupa consumul de hrana: toti cei care traiesc sub limita de 1.500.000 de lei lunar, iar saracia crunta sub un milion de lei lunar. De unde vine acest consum? Romania aloca pentru protectia sociala cam 10% din Produsul Intern Brut, iar in ultimii ani, la fondurile bugetare se adauga fondurile primariilor locale. Zilele trecute am ramas uimit cand am vazut la un post TV personalul unei cantine pentru saraci din Bucuresti, care cara acasa cu plasa paine, ulei, zahar, cartofi si chiar carne de pui - toate furate de la cantina saracilor! Am vazut apoi acelasi lucru petrecut la Galati.
Studiul Bancii Mondiale considera ca piesa centrala a reducerii saraciei in Romania este cresterea economica. Exercitii de simulare pentru perioada 2003-2007, cand ar urma sa intram in Uniunea Europeana, estimeaza o injumatatire a saraciei de la 29% in 2002 la circa 15% in 2007, bineinteles daca cresterea economica va continua sa atinga 5% pe an.
Dat fiind ca saracimea rurala nu beneficiaza in aceeasi masura ca cea urbana de pe urma cresterii economice, vor fi necesare masuri speciale pentru reducerea taranilor saraci. Banca Mondiala insista asupra masurilor in domeniul sanatatii si invatamantului pentru combaterea saraciei. O atentie speciala este acordata componentului hrana al saraciei, stabilind ca consumul minim trebuie sa fie de 2.550 de calorii zilnic pentru un adult, costul fiind de 875.000 lei lunar la preturile din decembrie 2002.
Studiul analizeaza apoi relatia dintre saracie si diferiti vectori sociali. In ce priveste varsta, cel mai mare risc de saracie se gaseste printre copii, in special adolescenti (15 - 24 ani). Gospodariile conduse de femei au un risc mai mare de saracie decat gospodariile conduse de barbati. La etnie, din totalul de 29% saraci, romii ocupa 7%, iar printre cei care sufera de saracie crunta 12,5%. Din punct de vedere regional, cel mai inalt grad de saracie se afla in nord-est si cel mai mic grad de saracie in Bucuresti.
Interesanta este observatia studiului ca chiar categorii sociale care nu traiesc in saracie, dar se afla in apropiere, percep situatia lor in termeni mai gravi decat realitatea sociala. 42% din populatie considera ca venitul lor este insuficient pentru a satisface nevoile de hrana, iar 59% din populatie considera ca venitul nu le ajunge pentru a acoperi nevoile curente.
Confortul saracimii este foarte deficitar: 30% din cei saraci nu au o toaleta cu apa curenta, 14% n-au soba cu gaze, 22% nu au frigider.
In concluzie: depinde de modul cum va fi guvernata Romania ca saracia sa continue sa scada, iar clasa mijlocie sa continue sa creasca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
