În căutarea eficienţei
În industria berii, anul 2010 a fost unul al scăderilor, alînchiderilor de fabrici şi implicit al reducerilor de personal, darşi al plecărilor de manageri.
La începutul anului Heineken a închis fabrica de la Haţeg(Hunedoara) după ce în toamna lui 2009 anunţase că renunţă şi laproducţia de malţ din secţiile de la Haţeg, Craiova şiMiercurea-Ciuc, ca urmare a costului ridicat de producţie.
În vară a fost rândul Bergenbier să închidă complet unitatea pecare o opera la Blaj (judeţul Alba), după ce producţia de berefusese sistată temporar. Compania nu are planuri să redeschidăfabrica de la Blaj.
În toamnă Ursus a fost compania care a anunţat că închidefabrica de la Cluj, unul dintre cele mai vechi centre de producţiedin România, înfiinţat în urmă cu peste 130 de ani.
În aceste condiţii, bilanţul anului 2010 a arătat că firmele dinindustria berii grupate în Asociaţia Berarii României mai au doar10 fabrici pe piaţa locală în prezent, cu trei mai puţin comparativcu 2009, în care lucrează în jur de 4.100 de angajaţi faţă de 6.000anul trecut. În ultimii ani numărul centrelor de producţie dinRomânia a scăzut semnificativ după ce în 1994 existau 125 deunităţi. Companiile au pus decizia de restrângere a activităţii deproducţie pe seama faptului că piaţa a avut scăderi accentuate înultimii ani.
La finalul anului 2010, Hezy Ovadia a preluat conducerea URBB(United Romanian Breweries Bereprod) de la Shachar Shaine, iarsurpriza a venit abia în 2011, când Mihai Ghyka a renunţat laconducerea Bergenbier, poziţie preluată de către Jens Hoesel.
Mai puţine bule
Anul 2010 a fost unul al scăderilor pe piaţa băuturilor fărăalcool, acolo unde giganţii internaţionali precum Coca-Cola şiPepsiCo fac legea, dar unde şi companii deţinute de antreprenorilocali precum European Drinks sau Romaqua au început să aibă uncuvânt greu de spus.
Liderul acestei pieţe Coca-Cola Hellenic a înregistrat anultrecut o scădere de 27,1 milioane euro a veniturilor, cauzată dereducerea volumului vânzărilor pe fondul condiţiilor economicedificile, informaţie care apare într-un raport citat de Mediafax.În document nu se precizează şi cheltuielile înregistrate pe piaţaromânească în 2009 şi 2010. Compania anunţase anterior că volumulvânzărilor de pe piaţa românească a scăzut anul trecut cu 4%, la167,8 milioane de navete (952,7 milioane de litri).
PepsiCo, principalul rival al Coca-Cola, a înregistrat o scăderea volumelor de vânzări de două cifre, aşa cum se arată în raportulanual. Cu toate acestea, 2010 a fost anul schimbărilor pentruPepsiCo. În toamnă, grupul american şi-a integrat afacerea dinRomânia, respectiv producătorul Star Foods şi îmbuteliatorul Pepsi,o mutare anunţată în luna martie. Îmbuteliatorul local al Pepsi şiproducătorul chipsurilor Lay's şi-au integrat operaţiunile dinRomânia, după o tranzacţie la nivel mondial în urma căreia PepsiCoa preluat PepsiAmericas. PepsiCo deţinea din 2004 compania StarFoods şi a devenit din acest an şi proprietarul îmbuteliatoruluiPepsi din România. În urma acestor mişcări cele două divizii au oechipă comună de management.
În tabăra companiilor cu acţionariat românesc, Romaqua aînregistrat o cifră de afaceri de 142,5 mil. euro cu 11 branduri(atât apă, cât şi sucuri şi bere). Borsec, brand lansat în urmă cu205 ani, a generat anul trecut 52% din vânzările grupului Romaqua,adică 74 mil. euro, potrivit calculelor ZF. Pe de altă parte, celedouă branduri de bere Albacher şi Dorfer au avut anul trecut 28%din vânzări, adică 40 mil. euro.
Romaqua este cel mai mare business românesc din producţia debunuri de larg consum potrivit unui clasament al celor mai mari 100de companii cu acţionariat majoritar românesc realizat de ZF (aufost luate în calcul entităţi fiscale şi nu grupuri de firme saurezultate la nivel de grup).
Prin brandul Borsec, Romaqua este cel mai mare jucător pe piaţaapelor minerale.
Potrivit datelor Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM),anul trecut s-au îmbuteliat 1,17 miliarde de litri de apă, iarconsumul pe cap de locuitor în România se ridică anual la circa 54de litri. La nivel european media este de aproximativ 150 delitri.
Cu exporturile înainte
Piaţa vinurilor a traversat un an dificil în 2010, iar după oscădere de 10% cauzată de reducerea puterii de cumpărare,principalii jucători au încercat să-şi găsească vesta de salvare înexporturi şi în deschiderea de magazine proprii. Însă cu oproducţie cu câteva procente mai scăzută nu a fost deloc uşor.
În toamna anului trecut, Murfatlar, cel mai mare jucător dupăcifra de afaceri, a anunţat că a intrat pe segmentul de retail prindeschiderea propriilor magazine, pe care le-a numit CramaMurfatlar. Proiectul s-a extins extrem de rapid prin intermediulfrancizelor, parteneriat care a presupus că producătorul a venit cubrandul, know-howul, produsele, investiţia de marketing, politicacomercială, iar partenerul cu spaţiul, care poate să fie închiriatsau proprietate, şi cu amenajarea. La începutul lunii aprilie 2011existau deja 50 de magazine Crama Murfatlar, care înregistraseră dela începutul anului o cifră de afaceri de 7 mil. lei (1,7 mil.euro). La rândul său, în februarie 2011 şi Halewood a anunţat că ainvestit în deschiderea a două magazine de specialitate laBucureşti şi Braşov.
Încă din vara trecută, producătorii de vin îşi căutau salvareala export şi au ajuns până pe continentul asiatic, state precumChina şi Japonia intrând în vizorul jucătorilor locali. Tohani,spre exemplu, care a intrat pe piaţa din China în 2010, a anunţatcă exporturile aici vor ajunge în următorii cinci ani la 20 mil.euro.
Odată cu semnarea acestor contracte, exporturile companieicontrolate de Virgil Mândru saltă semnificativ după ce în 2009exporta de 0,5 mil. euro în state precum SUA, Germania, Italia,Spania sau Norvegia.
Dacă pentru Tohani 2010 era anul primelor exporturi pecontinentul asiatic, Vinexport Focşani demarase acest proiect încădin 2009, când 2,8% din încasări au venit de pe această piaţă.Pentru 2010, compania îşi bugetase exporturi către China depeste
1 mil. euro, adică 10% din cifra de afaceri, potrivit ultimelorinformaţii disponibile. Vinexport Focşani mai exportă de asemeneaşi în Hong Kong şi Macao. În 2011, agresivi la export şi-au propussă fie ieşenii de la Cotnari, care vor să crească cu 50% volumulvândut la export.
Deşi a fost un an dificil, 2010 a adus pentru mulţi producătoridin România prima ieşire pe piaţă cu vinuri făcute din fondurieuropene.
Citiţi mai multedespre liderii de pe aproape 80 de pieţe din economia locală,despre bătăliile duse cu ceilalţi jucători de top în anuarul Ceimai mari jucători din economie care va apărea pe piaţă lunaaceasta. Catalogul aflat la a şasea ediţie conţine analizedetaliate ale celor mai mari jucători din industrie, construcţii,bunuri de consum, retail şi transporturi, comerţ şi IT&C, dateprivind evoluţia vânzărilor acestor companii în cei doi ani derecesiune, dar prezintă şi schimbări de lideri şi consolidărirealizate prin achiziţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
