Oficialii Uniunii Europene lucrează la un plan prin care ar putea furniza autobuze electrice ţărilor din America Latină în schimbul unor liÂvrări de litiu, în condiÅ£iile în care aÂceÅŸÂtia încearcă să diminueze depenÂdenÅ£a de China pentru această mateÂrie primă vitală, scrie Bloomberg.
Comisia Europeană poartă disÂcuÂÅ£ii cu constructorii auto ÅŸi guverÂneÂle pentru crearea unui consorÅ£iu priÂvat care poate furniza autobuze elecÂtrice Americii Latine, acest lucru urÂmând să faciliteze în schimb accesul firmelor din UE la depozite de litiu din aceste ţări.
IniÅ£iativa se înscrie într-un efort mai amplu al economiilor occidenÂtale de a-ÅŸi proteja industriile de baÂză ÅŸi a contracara China, care deÅ£ine o poziÅ£ie dominantă asupra lanÅ£ului de aprovizionare pentru energia verde.
Blocul intenÅ£ionează să invesÂteasÂcă aproximativ 10 miliarde de euro în proiecte din regiune, contriÂbuÅ£ii supliÂmentare urmând să vină din partea statelor membre ÅŸi sectoÂrului privat. Xiana Mendez, ministrul spaniol al comerÅ£ului, a arătat că UE intenÂÅ£ioÂnează să lanseze activităţi de proÂducÅ£ie în aceste ţări bogate în resurse, nu doar să extragă minerale de acolo. „Dificultatea ar fi ca firmele UE să coopereze“.
De asemenea, UE a adresat comÂpaniilor producătoare de alumiÂniu ÅŸi zinc un apel urgent pentru analizarea posibilităţii producerii de metale cheie pentru semiconductori după ce China ÅŸi-a anunÅ£at intenÅ£ia de a-ÅŸi reduce exporturile de galiu ÅŸi germaniu, notează Financial Times.
UE a contactat Mytilineos EnerÂgy & Metals, un producător grec de aluminiu, pentru a-i cere să analizeze o potenÅ£ială producÅ£ie de galiu ca proÂdus secundar la rafinăria din Creta.
TotuÅŸi, din cauza situaÅ£iei precaÂre din sectorul european al metalelor, companiilor din sectorul respectiv le-ar fi dificil să investească zeci de milioane de euro pentru a produce galiu în lipsa susÅ£inerii de stat.
Cele două metale se numără printre cele listate ca fiind strategice în cadrul unor reglementări aflate în discuţie.
Comisia Europeană a anunÂÅ£at că lucrează la o „analiză detaliaÂtă“ a controalelor chineze la export, încercând de asemenea să determine dacă acestea sunt compatibile cu reglementările OMC.
Germania şi-a avertizat la rândul său companiile să-şi reducă dependenţa de Beijing odată cu adoptarea primei sale strategii privitoare la China, subliniind că guvernul nu va suporta costurile dacă acestea vor cădea victimă riscurilor geopolitice.
Strategia a fost îndelung amânată de dezacordul dintre ministerul de externe condus de Annalena Baerbock, un politician Verde care susţine o poziţie mai dură faţă de China, şi cancelaria condusă de Olaf Scholz, un democrat social care a promovat o abordare mai prudentă.
Documentul de 64 de pagini respinge ideea de „decuplare“ de China şi subliniază nevoia ca Germania să-şi reducă riscurile, însemnând o diversificare a lanţurilor de aprovizionare şi pieţelor de export dincolo de China.
Baerbock a arătat că deşi China rămâne un partener pentru Germania, rolul său de „rival sistemic“ începe să „domine“, aceasta devenind „mai represivă pe plan intern şi mai agresivă extern“. Aceasta a adăugat: „Germania s-a schimbat, astfel că trebuie să ne schimbăm şi politica privitoare la China“.