Spre exemplu, potrivit lui Castronovo, lanivel european un dealer BMW performant îşi acoperă 80% dincosturile fixe din service, în timp ce în Marea Britanie şi Italiaexistă centre care reuşesc să atingă un procent chiar şi de 120%,obţinând şi un câştig suplimentar.
"Din acest motiv, este important pentru noi să avem nu numaimaşini premium, ci şi un service care respectă aceste standarde.Prima maşină este vândută de consultantul de vânzări, dar a douaeste vândută de service", crede Castronovo.
Reţeaua BMW de pe piaţa locală este alcătuită din patru dealeri,cel mai mare fiind Automobile Bavaria. Compania, controlată de omulde afaceri Michael Schmidt, care a deţinut şi importurile până învara lui 2007, are în prezent nouă centre complete, două puncte delivrare şi vânzare în Oradea şi Galaţi şi un centru nou în Craiova,care este în curs de autorizare. Ceilalţi trei dealeri ai mărciisunt Motor AG în Piteşti, Trado Motors în Iaşi şi West Premium înOradea, la care se adaugă un service independent în Bucureştiinaugurat anul trecut.
"Piaţa est-europeană s-a schimbat mult în ultimii doi ani. Suntţări precum România, Ungaria sau Bulgaria unde vânzările de maşinipremium sunt la 30-40% faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Alteţări precum Polonia, nu numai că au avut o creştere a PIB-ului în2009, dar segmentul premium este în creştere", a spus AndreaCastronovo.
Pe piaţa locală, în primele nouă luni ale acestui an BMW estecea mai bine vândută marcă premium, cu vânzări de peste 1.000 demaşini, în creştere cu 23% faţă de perioada similară a anuluitrecut, în timp ce vânzările Audi au scăzut cu 11%, la aproape 900de automobile, iar Mercedes-Benz continuă declinul de aproape 30%,la 733 de unităţi, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilorşi Importatorilor de Automobile (APIA).
Modul în care vânzările de automobile premium vor reveni completpe plus va depinde de la ţară la ţară, în condiţiile în care "înEuropa Centrală şi de Est pieţele se pot duce în sus sau jos foarterepede, aşadar acum dorim să discutăm mai mult de rezultate decâtde estimări. Suntem pregătiţi atât pentru creşteri, cât şi pentruscăderi", spune Castronovo.
"Mentalitatea de criză" a influenţat cel mai mult vânzările demaşini premium, în opinia şefului BMW pe regiune. Aceasta a fostputernic influenţată inclusiv de decizii precum cele legate demajorarea taxelor, a TVA-ului sau devalorizarea monedei naţionale."Criza economică a influenţat puternic modul de gândire şiobiceiurile de cumpărare ale clienţilor. În ceea ce priveşteconsumul, guvernele vor juca un rol foarte important. Creşterea s-areluat în ţările vest-europene, aşadar trendul ar trebui să secontinue şi în Europa de Est."
La nivelul Europei Centrale şi de Est, în 2010 aproape unul dindouă BMW-uri vândute reprezenta un SUV din gama "X", cele mai binevândute modele fiind X5, Seria 3 şi X1.
Maşinile electrice
Următorul pas în strategia BMW de a reduce emisiile de dioxid decarbon îl reprezintă lansarea de automobile electrice anunţate subdenumirea de "Project i". Primele automobile electrice realizate deBMW au fost MINI-E - flotă de 500 de automobile electrice care afost închiriată utilizatorilor, iar la Geneva la începutul acestuian a fost prezentat Active E, model electric ce are la bază Seria 1şi care spre deosebire de MINI E dispune de patru locuri şiportbagaj. Pe de altă parte, dacă în Europa de Vest astfel deautomobile se apropie de ideea de "zero emisii", în condiţiile încare există un procent semnificativ de energie electrică produsă deparcuri eoliene sau alte tehnologii ce nu emit noxe în atmosferă,în Europa de Est astfel de automobile electrice nu ar face decât săducă la creşterea emisiilor de dioxid de carbon deoarece curentulelectric este produs în principal în termocentrale, utilizându-secombustibili fosili.
"O maşină «cu zero emisii» nu are chiar zero emisii deoarece seconsumă energie pentru a produce electricitate, deci problema estecum se produce această energie. Există studii care indică faptul cădacă toate maşinile din Europa de Est ar fi electrice, atunciemisiile de dioxid de carbon ar fi peste 140 g/CO2 per kilometru şinu zero", a spus Andrea Castronovo.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
