Bucureştiul este unul dintre oraşele cele mai înţesate de maşini personale din întreaga Europă, iar aglomeraţia din trafic situează Capitala pe un loc fruntaş în topurile privind timpul pe care îl petrece un bucureştean blocat în maşină, a explicat Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services, Colliers România, prezent la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2024.
„Avem un număr foarte mare de maşini în Bucureşti, suntem în topul european al deţinerilor de maşini, doar polonezii sunt în faţa noastră în ceea ce priveşte numărul de maşini la mia de locuitori, dar Bucureştiul are o suprafaţă mult mai mică decât Varşovia”.
Astfel, chiar dacă Varşovia are mai multe maşini la mia de locuitori, Bucureştiul are o problemă mai mare în ceea ce priveşte suprafaţa de teren pe care o ocupă aceste maşini dacă ar fi puse una lângă alta.
„Dacă punem toate maşinile din Bucureşti una lângă alta, suprafaţa lor acoperă 7% din suprafaţa oraşului. Nu degeaba suntem în topurile mondiale ale congestionării traficului alături de alte capital de care râdem în timp ce stăm la coadă la semafor în Bucureşti. În Varşovia, unde oamenii au şi mai multe maşini, suprafaţa oraşului face ca locul alocat maşinilor să fie de circa 3,5% din suprafaţa totală, deci de două ori mai puţine maşini faţă de Bucureşti”.
Tot pentru comparaţie, acest calcul arată un procent de 1,5% în oraşe precum Paris sau Londra, respectiv 1% în Viena.
„Nu putem să rezolvăm peste noapte tipul acesta de problemă pentru că nu are o soluţie imediată. Dar ce putem face peste noapte este aplicarea legii. Observăm cu ochiul liber în fiecare intersecţie, în fiecare dimineaţă, multe maşini care încalcă regulile de circuaţie. Dacă începi să scoţi din circulaţie maşinile, dar mai ales şoferii care conduc aşa, vedem că sunt soluţii care pot veni doar din aplicarea legii”.
Ce a mai declarat în cadrul ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2024:
- Statistica naţională cu 95% dintre români sunt proprietari este de mult timp depăşită. În urbanul mare vedem că procentul celor care stau în chirie este 13-15%, iar încă 15% stau în diverse alte aranjamente, la rude. Doar două treimi au locuinţă proprietate personală.
- Acum 10 ani vedeam preţuri între 1.000 şi 3.000 euro/mp în Bucureşti, acum vedem de la 1.000 la 10.000 euro/mp.
- Cu siguranţă în viitor sustenabilitatea va fi tot mai importantă, dar reducându-ne la bani şi la costuri.
- Normele nZEB sunt obligatorii de aproape 2 ani şi jumătate. Vedem un cost de construcţie care creşte pentru proiecte şi de multe ori nu este foarte bine înţeles de ce avem un preţ mai mare când cumpărăm aceeaşi metri pătraţi. E nevoie de multă comunicare şi educare pe ce priveşte legislaţia şi reglemntările pe care le avem, cum contribuie ele la calitatea vieţii.
- Calitatea vieţii nu vine doar din numărul de metri pătraţi, vine de la o sumă de elemente din jurul proiectului şi de la facilităţile e care avem nevoie. Nu pot fi oferite peste noapte de administraţie sau de un dezvoltator, pentur că trebuie să fie o conlucrare aici, dar trebuie să ţinem cont şi de anvergura oraşului când vorbim de astfel de dezvoltări.
- Zona metropolitană a Bucureştiului este în topurile europene ca nivel de dezvoltare. Este timpul să ne purtăm ca atare, să rezolvăm şi să gestionăm problemele gândind ca o metropolă mare.
