Ministrul Finanţelor, Anca Paliu Dragu, spune că ministerul a realizat un proiect de buget “de lucru” pentru 2017, care prevede o creştere economică de 4,3% şI un deficit bugetar de 2,9% din PIB, care va include şI ultimele prevederi votate în Parlament privind majorarea salariilor în educaţie şI sănătate de la 1 ianuarie 2017. Este probabil că Finanţele vor lucra pe baza acestui buget în condiţiile în care guvernul PSD întârzie să fie numit.
“Lăsăm la Finanţe un proiect de buget, nu mai depinde de noi dacă se va lucra cu el. Mergem pe o creştere economică de 4,3%. Am inclus şI prevederile Legii 250/2016, în vigoare de la 24 decembrie, precum şI prevederile Codului Fiscal”, a spus Anca Paliu Dragu.
PSD a anunţat un proiect de buget care se bazează pe o creştere economică de 5,5% din PIB.
Legea 250/2016 prevede majorarea cu 25% a salariilor personalului Casei de Asigurări de Sănătate şI includerea unor sporuri de 15% în baza de calcul a unor categorii de salarii din educaţie şI sănătate. Codul Fiscal prevede reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei pe benzină şI a taxei pe active fixe de 0,5% din valoare.
Ministrul estimează că se va încheia 2016 cu un deficit bugetar de circa 2% din PIB, sub proiecţia de 2,95% asumată în buget. La finele lunii octombrie 2016, deficitul bugetar era de 0,17% din PIB. Aceasta ar însemna “o rezervă” de 1% din PIB nefolosită în 2016. Ar putea fi “transferată” în 2017 această “rezervă”, având în vedere presiunea bugetară de anul următor, când sunt prevăzute creşteri de salarii şI reduceri de taxe?
“Nu este posibil să reportăm pentru anul următor veniturile aferente anului 2016 sau să amânăm cheltuieli. În ceilalţI ani, când deficitul bugetar era mai redus în execuţie decât în estimarea iniţială, se mai rezolva cu întârzierea la rambursarea TVA, care potrivit legii ar trebui să se facă la 45 de zile. În 2014 era un stoc de 3 miliarde de lei de plată ca rambursări întârziate, dar astăzi mai avem doar 600 milioane de lei. Suntem în grafic”, a explicat Anca Dragu.
Cu deficite bugetare de peste 2% din PIB în 2016 şI 2017, România este în situaţia de a nu-şI respecta angajamentul privind Compactul fiscal, adică MTO (medium term obligation), care prevedea pentru aceşti ani un excedent de 1% din PIB, a mai spus Dragu.
