Creşterea accelerată a salariilor din Europa de Est, de la Praga la Bucureşti, ar putea să nu reprezinte o ameninţare la forţa de muncă ieftină din regiune, şi să nu ducă la moartea modelului pe care s-au bazat investiţiile străine, scrie Bloomberg.
Principalul motiv pentru optimismul analistilor este productivitatea. Deşi creşterea salariilor în general şterge din profituri şi din eficienţă, în fostele ţări comuniste s-a văzut un fenomen diferit şi o creştere a productivităţii.
Costul mediu al muncii în cele 10 state membre ale UE din Europa de Est era aproximativ la sfert faţă de Germania la sfârşitul lui 2016. Productivitatea, pe de altă parte, era la două treimi din cea mai mare economie europeană, potrivit calculelor Bloomberg, pe baza datelor Eurostat.
”Este o rezervă de productivitate în Europa de Est care justifică o creştere a salariilor”, a declarat Bela Galgoczy, economist din Bruxelles pentru Institutul European de Comerţ.
Acest fenomen ar putea explica de ce investitorii se agită mai puţin legat de creşterea salariilor, şi mai mult despre motivele din spatele acestor creşteri: scăderea forţei de muncă, în condiţiile în care lefele mult mai bune din Europa de Vest tentează muncitorii să plece din ţările natale.
În Ungaria, un raport din aprilie arată faptul că trei sferturi din investitorii germani erau nemulţumiţi de disponibilitatea forţei de muncă calificată. În ciuda creşterii de 15% a salariului minim din Ungaria, numai un sfert din cei 230 de executivi intervievaţi de Bloomberg au spus că asta s-a reflectat şi în costul muncii.
În timp ce creşterea salariului ar putea fi o provocare pentru modelul de forţă de muncă ieftină al Europei de Est, investitorii străini încă văd suficientă valoare pentru banii daţi. JPMorgan Chase va angaja câteva ”mii de oameni” în Polonia, pentru slujbe „bine plătite”, precum risk management, a anunţat un ministru polonez.
