BNR va menţine mâine dobânda-cheie la minimul istoric de 2% şi va reduce, pentru prima dată în acest an, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO), cel mai probabil pentru lei, având în vedere tendinţa de creştere a dobânzilor pe termen scurt şi necesitatea stimulării creditării, anticipează majoritatea analiştilor.
Banca centrală va anunţa probabil şi o nouă prognoză pentru inflaţia din acest an.
Ratele rezervelor minime obligatorii, pe care băncile sunt obligate să le constituie la BNR, staţionează din toamna anului trecut la 10% pentru pasivele în lei şi 14% pentru valută.
Rămâne de văzut dacă banca centrală va continua să îngusteze coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie, adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi, respectiv, plasează bani la banca centrală pe termen de o zi.
„Ne aşteptăm ca BNR să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul actual şi asociem o probabilitate de peste 50% reducerii rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ca reacţie la presiunea ascendentă recentă pe ratele de dobândă pe termen scurt. Aşteptăm detalii suplimentare privind perspectivele politicii monetare în funcţie de evoluţiile fiscale preconizate, precum şi în ce măsură reducerile de taxe anunţate vor fi încorporate în prognozele de inflaţie“, spune Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.
Şi analiştii de la Banca Transilvania se aşteaptă ca BNR să reia ciclul de reducere a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii începând cu şedinţa de politică monetară din această lună. Marja de manevră a băncii centrale privind dobânda-cheie s-a redus după scăderile din ultimele luni, având în vedere perspectiva accelerării economice şi a relansării investiţiilor, dar şi relaxarea fiscal-bugetară, cu impact asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare.
WikiZF: Profilul companiei Banca Transilvania
Prin reducerea rezervelor minime obligatorii BNR va furniza băncilor fonduri cu care să plătească din datorii şi suficientă lichiditate pentru a putea să dea credite fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă. La sfârşitul primului trimestru, soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era de 210 mld. lei (47 mld. euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat de înţeles că relaxarea politicii monetare ar putea continua, însă în altă formă, respectiv prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii şi îngustarea coridorului simetric.
Ratele RMO urmează să fie reduse până la un nivel european, de circa 2%, în cel mult un an şi jumătate, după cum a indicat guvernatorul BNR. Banca centrală a folosit la maximum pârghia RMO pentru a lupta cu creditul în valută în perioada de boom, iar apoi la începutul crizei pentru a elibera lichiditate în piaţă. La începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), iar în prezent ecartul este de patru puncte procentuale.
WikiZF: Profilul companiei ING Bank
Procesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii a fost reluat în 2014 după aproape trei ani în care acestea au fost „îngheţate“. În septembrie 2014, BNR a ajustat RMO la lei de la 12% la 10%, iar în noiembrie au fost tăiate RMO la valută, de la 16% la 14%.
Nivelul scăzut al inflaţiei a permis BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie în primul trimestru. În martie, Consiliul de administraţie al BNR a decis, pentru a treia oară în acest an, reducerea dobânzii-cheie până la un nou minim istoric de 2%. Anul trecut, banca centrală a tăiat dobânda-cheie de cinci ori.
În urma reducerii TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, analiştii au ajustat deja puternic prognozele de inflaţie pentru sfârşitul acestui an spre zero sau chiar în teritoriul negativ. La finele primului trimestru rata anuală a inflaţiei a fost de 0,8%. La un calcul matematic, dacă reducerea TVA s-ar transmite 100% în preţurile produselor alimentare, ar însemna o reducere de 12%. Alimentele au o pondere mare în coşul de consum zilnic, astfel că scăderea preţului acestora determină o ajustare importantă a inflaţiei.
BNR a decis în martie şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale. Rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) s-a redus de la 1 aprilie de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a fost menţinută la 0,25%.
