"Evoluţia dovedeşte că băncile au început să se refinanţeze dinexterior. Tradiţional, creditele obţinute de la băncile-mamă eraumai degrabă pe termen scurt, de un an, la care apoi făceaurollover. Erau şi bănci cu linii de finanţare pe termene mai lungi,dar majoritatea erau pe termen scurt", a comentat Radu Crăciun,director de investiţii la Eureko Pensii.
În ultimul trimestru datoriile externe pe termen scurt au urcatcu570 mil. euro faţă de al treilea trimestru. "Evoluţia estedeterminată, în primul rând, de condiţiile din piaţa externă şiţine, în fond, de chestiuni tehnice, putând varia de la o perioadăla alta. În plus, datoriile pe termen scurt pot fi rostogolite, maiales în interiorul aceluiaşi grup", a spus Rozalia Pal,economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Totuşi, analiştii străini care criticau în 2008 România indicautocmai nivelul ridicat al datoriei externe pe termen scurt, chiardacă era concentrată la bănci şi companiile private. Statul a fostnevoit în primăvara lui 2009 să ia un împrumut gigant de 20 demiliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană pentru a "calma"investitorii străini, care se temeau că BNR nu are suficienterezerve pentru a apăra cursul, în cazul în care finanţarea externăs-ar opri brusc. Creşterea îndatorării pe termen scurt poate săapară inclusiv pe fondul reorientării unor surse atrase pe termenlung către scadenţe mai scurte. Datoria externă pe termen lung abăncilor a urcat anul trecut cu doar 241,9 mil. euro.
Evoluţia datoriei externe a băncilor este legată de evoluţiacreditării în România şi, ţinând cont de aşteptările relativmodeste pentru creşterea creditării în acest an, analiştii nuanticipează un avans semnificativ al datoriei externe a băncilor înperioada următoare. "Tendinţa va fi de creştere a apetitului decreditare, însă aceasta se va face lent, departe de boom-ul dinanii 2004-2006, când finanţările au fost date cu ochii închişi şide la băncile-mamă la subsidiare şi de la subsidiare la clienţi. Vafi o creştere mai prudentă şi datorită faptului că băncile-mamătrebuie să respecte criterii mai restrictive de solvabilitate şilichiditate, ceea ce le va face mai precaute", a spus Crăciun.
Anul trecut băncile locale au repatriat de altfel unele crediteexportate în trecut, pentru a-şi majora baza de venituri, încondiţiile în care cheltuielile cu provizioanele au urcat abrupt.Portofoliul a trebuit însă să fie finanţat, cel mai probabil metodaaleasă fiind împrumuturile intra-grup. Rozalia Pal anticipează căavansul creditării va fi corelat anul acesta cu baza resurselorinterne, astfel încât raportul între credite şi depozite să rămânăaproximativ constant (120%). La sfârşitul anului 2010 băncilelocale aveau datorii externe totale de 22,6 mld. de euro, încreştere cu 1,2 mld. euro faţă de 2009.
Încă din primul trimestru al anului 2010 instituţiile de creditau reluat trendul de creştere a datoriei externe, după un an depauză. Nivelul s-a menţinut însă sub vârful istoric de aproape 25mld. euro înregistrat la sfârşitul anului 2008.
Băncile străine cu filiale pe plan local şi-au menţinutexpunerile în condiţiile angajamentului luat faţă de FMI că vormenţine finanţările acordate fiicelor şi chiar vor oferi sprijinprin capitalizări dacă este cazul.
Companiile s-au împrumutat mai puţin dinstrăinătate
În cazul companiilor datoria externă a scăzut în condiţiile încare scăderea împrumuturilor pe termen lung, cu 713 milioane deeuro, a depăşit creşterea finanţărilor pe termen scurt cu 474milioane de euro.
"Creşterea datoriei pe termen scurt pentru companii estedatorată probabil revenirii comerţului internaţional, este vorbadespre fluxul de creanţe între companii pentru finanţareaactivităţilor curente şi susţinerea businessului lor, iar scădereadatoriei pe termen lung este probabil legată de stagnareaproiectelor de investiţii şi amânarea creditării pe termen lung", aexplicat Pal. La rândul său, Radu Crăciun spune că firmele auîncercat să-şi reducă cheltuielile cu dobânzile şi nu au mai luatcredite.
Cum a evoluat îndatorarea statului
Îndatorarea externă s-a mutat începând din 2009 de petraiectoria sectorului privat, la nivelul sectorului guvernamental.În consecinţă, cea mai mare ameninţare rămâne viteza de creştere adatoriei externe şi a celei publice interne în contextul menţineriiineficienţei sectorului public.
"Datoria sectorului public a crescut, atât cea pe termen scurt,cât şi cea pe termen lung, iar accelerarea ritmului în care seacumulează necesită monitorizare în viitor. Pentru anul acesta neaşteptăm la continuarea creşterii datoriei sectorului public, darcu un ritm mai decelerat, odată cu rebalansarea surselor interne cucele externe. Vedem o creştere a datoriei externe mai ales prinemisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă", a mai spus Pal.
Datoria pe termen scurt a crescut cu 855 mil. euro, în timp cedatoria pe termen lung a urcat cu 3,7 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
