Consiliul de Administraţie al BNR, conform ultimei minute din 5 mai, avertizează că lipsa investiţiilor publice afectează creşterea economică şi descurajează investiţiile din sectorul privat.
Acest lucru s-a văzut anul trecut şi este posibil să se vadă şi în acest an, întrucât investiţiile publice continuă să scadă.
”În discuţia privind activitatea economică, membrii Consiliului au reliefat că plusul de creştere consemnat de aceasta în trimestrul IV 2016 - conducând la o deschidere mai amplă decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată - a fost generat de exportul net. Contribuţia adusă de cererea internă la dinamica PIB a rămas, în schimb, constantă, în condiţiile în care evoluţia consumului final, împreună cu cea a variaţiei stocurilor, au compensat impactul declinului amplu suferit de formarea brută de capital fix.
S-a observat de către unii membri ai Consiliului că aportul la dinamica PIB al celei din urmă componente a redevenit negativ pe ansamblul anului 2016, preponderent pe seama contracţiei investiţiilor publice, subliniindu-se implicaţiile adverse asupra potenţialului de creştere a economiei, inclusiv prin eventuala descurajare a investiţiilor din sectorul privat”, se arată în minuta consiliului de administraţie, publicată de BNR luni pe site.
În 2016, creşterea economică a fost 4,8%, care a venit aproape în totalitate din consum. Investiţiile, formarea brută de capital fix, aşa cum este consemnată în statistici, au bătut pasul pe loc, dacă nu chiar au scăzut.
Exporturile au mers mai bine, pe fondul unei creşteri economice peste aşteptări în Europa, principala piaţă a României.
Pentru acest an, guvernul şi-a propus o creştere economică de 5,2%, dar sunt şanse destul de reduse să se atingă această ţintă, întrucât investiţiile publice bat pasul pe loc. Principalii creditori ai României merg pe o creştere economică cuprinsă între 4,2 şi 4,3%, estimări date şi de principalii analişti de pe piaţa românească.
De la zgârie nori în Bucureşti, la noroi în ţară: Ce folos că principalii creditori externi pun România în fruntea creşterii economice din Europa, dacă lucrările de infrastructură, de care Guvernul este responsabil, scad cu 22%. Low-cost-ul şi 4G-ul nu pot acoperi la nesfârşit lipsa drumurilor şi a canalizării
Doi dintre cei mai mari creditori internaţionali ai României şi-au îmbunătăţit estimările de creştere economică pentru acest an, iar al treilea şi-a redus estimarea: BERD şi-a majorat prognoza la 4% de la 3,7%, FMI de la 3,8% la 4,2%, în timp ce Comisia Europeană şi-a redus ţinta de la 4,4% la 4,3%.
Prognoza PSD, principalul partid de guvernământ şi al Guvernului Dragnea/Grindeanu, este de 5,2%.
Deşi au fost ceva mai pesimişti, cu o creştere economică prognozată de sub 4% pentru acest an, şi principalii analişti de pe piaţa românească, reprezentând cele mai mari bănci, şi-au îmbunătăţit prognozele mergând cu o estimare de peste 4%.
Marţi Institutul Naţional de Statistică va publica primele date pentru trimestrul 1 2017. În funcţie de aceste date, analiştii şi băncile îşi vor revizui prognozele pentru acest an, asta dacă cifrele vor fi peste aşteptări.
În iunie, vom afla însă datele detaliate pentru creşterea economică din T1 şi în funcţie de cum au mers principalele componente vom vedea ce merge bine în România şi ce merge prost, ca o tendinţă pentru tot anul.
Consumul privat continuă să crească odată cu majorările salariale operate la 1 februarie în sectorul de stat plus majorările salariale din sectorul privat ca reacţie la creşterea salariului minim pe economie la 1.450 de lei brut de la 1.250 de lei şi la presiunea de pe piaţa muncii unde cererea de job este mult mai mare decât oferta şi dorinţa oamenilor de a se angaja.
De la zgârie nori în Bucureşti, la noroi în ţară: Ce folos că principalii creditori externi pun România în fruntea creşterii economice din Europa, dacă lucrările de infrastructură, de care Guvernul este responsabil, scad cu 22%. Low-cost-ul şi 4G-ul nu pot acoperi la nesfârşit lipsa drumurilor şi a canalizării
Estimările indică cel puţin un milion de români care ar putea să muncească, dar preferă să se învârtă în jurul casei, să lucreze la negru sau să lucreze câteva luni în străinătate ca sezonieri, iar cu banii obţinuţi să trăiască în România restul anului.
Pe piaţa de retail există informaţii, conform cărora un alt grup german din comerţ, Aldi, vrea să vină în România, unde este loc de creştere atât din punct de vedere al banilor, cât şi din punct de vedere al preluării din piaţa deţinută de chioşcuri: marile reţele de supermarketuri deţin 60% din piaţă, iar chioşcurile restul, în timp ce în Europa reţelele deţin 90% din piaţă.
FMI prognozează pentru România cea mai mare creştere a consumului privat din regiune, 6,5% în acest an şi 3,9% anul viitor. Spre comparaţie, Polonia are o creştere estimată la 4%.
Creşterea economică peste aşteptări a Europei în T1, plus rezultatele foarte bune din Germania, principala piaţă de export şi import pentru România, au mişcat industria românească la începutul anului, care a revenit pe o tendinţă de creştere.
În T1, exporturile României au crescut cu 11,5%, până la 15,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 12% până la 17,7 miliarde de euro. Deficitul comercial s-a majorat la 2,3 miliarde euro, plus 18%. Exporturile şi importurile sunt la maxime istorice.
Spre deosebire de perioada de boom, deficitul comercial este acoperit de surplusul din servicii IT şi de transport. Trăiască programatorii şi şoferii români!
Menţinerea la un nivel scăzul al dobânzilor la lei la care se adaugă încrederea românilor în viitorul, cel puţin apropiat, prin salariile în creştere a determinat menţinerea dorinţei de achiziţie de apartamente plus menţinerea cererii de credite de consum. Apartamentele trebuie mobilate şi au nevoie de televizoare noi.
Dobânzile nu cresc, încă, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Ce nu merge? Companiile româneşti care se bazează pe piaţa internă, pe lucrările de la stat sau pe contractele interne cu multinaţionalele care operează în România suferă în continuare, iar acestă situaţie este puţin probabil să se îmbunătăţească.
Multinaţionalele şi-au redus investiţiile în România pentru că deja au cucerit pieţele şi sectoarele româneşti. De asemenea, nici nu au nevoie de finanţare de la băncile din România pentru operaţiunile curente pentru că sunt pe surplus de cash sau iau bani de la grupurile mama.
Companiile româneşti, care au bonitate şi care au reuşit să treacă de criză nu vor să se avânte atât de uşor şi nu vor să rişte cu investiţii majore, preferând să-şi păstreze poziţia şi profitabilitatea. Proprietarii şi directorii se uită în fiecare zi în dreapta şi în stanga pentru a detecta semnalele pentru o eventuală criză, iar această atitudine îi face să fie extreme de prudenţi în decizii majore de extindere, investiţii sau noi angajări.
La polul opus, companiile româneşti care au nevoie de bani, de credite, de linii de finanţare discută destul de greu cu băncile, având în vedere că sunt cu bonitatea la pământ şi nici nu au business-case-uri solide.
Băncile preferă să spună pas la noi cereri de credite de la aceste companii decât să-şi ia riscul şi să înceapă din nou să provizioneze.
Dacă ne uităm la rezultatele din T1 ale principalelor bănci, veniturile din comisioane, din creditarea corporate sunt în scădere. Numai retail-ul marchează creşteri consistente.
Pentru că nu au unde să-şi plaseze banii, băncile trimit liniile de finanţare înapoi la centru. Nu degeaba BNR a redus ratele rezervelor minime obligatorii în valută, dând înapoi băncilor 500 de milioane de euro: sunt bani lor, pot să facă ce vor cu ei, spune Mugur Isărescu.
Acest trend de cădere pe infrastructură unde statul este principalul jucător, afectează companiile româneşti, fabricile şi transportatorii locali (cimentul sau cărămizile nu vin din import), forţa de muncă mai bine plătită (un fierar betonier câştigă peste 1.000 de euro, în timp ce în retail, în magazine, salariile sunt între 250-350 de euro) şi în final comunităţile locale şi zonele cele mai sărace.
Pe piaţa construcţiilor, nu la Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi sunt probleme.
Degeaba ţipă toată Moldova pentru autostradă şi drumuri, dacă la Bucureşti sunt alte priorităţi.
Pentru că nu sunt lucrări în infrastructură, care au cel mai mare impact pe orizontală în economie, nici statul nu va incasa taxe şi impozite.
Creşterea consumul alimentează la foc automat bugetul de stat, dar va avea o limită. Deja suntem în al cincilea an în care trăim aproape exclusiv din consum.
Deşi veniturile la buget sunt pe creştere, plus 7% în T1, ele sunt la jumătate faţă de creşterea estimată pe tot anul de 14%, de care are nevoie Guvernul pentru a se încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB.
În aceste condiţii, deşi creditorii internaţionali văd în România campiona creşterii economice din Europa, situaţia finanţelor publice se va deteriora, ceea ce va anula în ochii tuturor câştigul din creşterea economică.
Ce extreme pentru România: piaţa rezidenţială, plus 77%, lucrările de infrastructură minus 22%. Continuăm să construim case şi blocuri în „câmp”, cu drumuri din pământ şi pietriş şi fără acces la asfalt.
Avem reţea de internet 4G şi 5G, low-cost-ul zboară acum către toate destinaţiile din Europa, dar jumătate din ţară nu are canalizare directă şi circulă pe drumuri din pământ.
