BNR încurajează folosirea instrumentelor de plată, în condiţiileîn care gradul scăzut de bancarizare din România favorizeazăeconomia subterană.
Ruxandra Avram, şef serviciu în cadrul Direcţiei StabilitateFinanciară din BNR, a declarat recent că intensificarea gradului debancarizare va determina aducerea la lumină a economieisubterane.
Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă AT Kearneyla cererea Visa, extinderea plăţilor cu cardul este un pas esenţialpentru aducerea sub control a economiei nefiscalizate, care esteîncurajată de ponderea mare a plăţilor cash - foarte dificil deurmărit.
Reprezentanta BNR a amintit printre coordonatele băncii centrale înacest domeniu eliminarea riscurilor de contrafacere ainstrumentelor de plată şi de fraudă prin intermediul acestora şiasigurarea finalizării şi decontării plăţilor în condiţiioptime.
"BNR facilitează competiţia pe piaţă şi nu impune utilizareaanumitor instrumente de plată, ci doar solicită existenţaelementelor obligatorii pe care aceste instrumente trebuie să leconţină, precum şi respectarea regulilor de procesare în sistemelede plăţi autorizate", a explicat Avram.
Ea a menţionat că instrumentele de plată cu risc sunt cardurile şiinstrumentele de plată cu acces la distanţă. "Instrumentele deplată trebuie să fie sigure astfel încât să se asigure menţinereaîncrederii publicului în moneda naţională."
Avram susţine că în sfera de responsabilitate a băncii centrale nuintră relaţia bancă - client în ceea ce priveşte decontareaplăţilor, banca centrală asigurând prin reglementările emisefinalizarea transferurilor de fonduri între prestatorii de serviciide plată.
Instrumentele de plată pot să fie de tip transfer credit (ordin deplată), de debit (cec, cambie, bilet la ordin), de tip debitaredirectă sau de plată electronică.
Plăţile prin bilete la ordin, cecuri şi cambii refuzate de bănci aucrescut în primul semestru cu peste 20% faţă de perioada similară aanului trecut, la 4,8 mld. lei. Valoarea medie a unei solicitărirespinse a urcat cu 57,5%, la 25.861 de lei. În luna mai valoareamedie a unui refuz la plată a atins un nivel maxim, de 31.856 delei.
Informaţiile specifice incidentelor de plăţi aferente cambiilor,cecurilor şi biletelor la ordin, raportate de bănci şi desucursalele din România ale băncilor, sunt gestionate de CentralaIncidentelor de Plăţi (CIP).
Avram a precizat că existenţa incidentelor de plată din CIP denotăneîndeplinirea obligaţiilor asumate de emitenţi şi a dat ca exemplececurile fără acoperire, biletele la ordin şi cambiilenecolaterizate la scadenţă, completarea abuzivă de cătrebeneficiari a instrumentelor de plată emise în alb sau prezentareala plată după data prevăzută de lege.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
