Provocările anului 2010 au arătat diferit pentru băncile locale,astfel că în timp ce marii jucători s-au concentrat pe asistareaclienţilor cu probleme şi au avut de făcut un pariu pe economie,reluând investiţiile şi acordarea de credite, cei de talie mai micăau fost puşi în situaţia de a trece la ajustări dureroase depersonal şi închiderea de unităţi.
Într-o sferă separată, managerii aduşi de acţionarii străinipentru a prelua conducerea operaţiunilor din România consideră cămutarea într-o piaţă nouă şi într-un context atât de dificil a fostcea mai dificilă decizie a anului.
Nu mai puţin de şapte bănci şi-au schimbat conducătorii la maipuţin de doi ani de la începutul crizei. Acţionarii au consideratfie că este nevoie de un suflu nou în management, care să punăbazele unei noi strategii de creştere, fie chiar în unele cazuri deexecutivi care să ştie să restructureze operaţiunile şi să lerepună pe baze sănătoase, după creşterile explozive din aniitrecuţi.
Băncile mari s-au reangajat în luptă
După ce în 2009 toată piaţa bancară s-a redus la lupta pentruatragerea de fonduri pe plan local care să înlocuiască pe câtposibil finanţările de la băncile-mamă din străinătate, 2010 a aduso revenire a apetitului de a vinde credite, cel puţin la câtevadintre băncile mari. Totuşi, nici măcar acestea nu au reuşit să îşimajoreze vizibil bilanţurile, în condiţiile în care şi cererea esteacum mai mică, făcând astfel greu de acoperit rambursărileclienţilor. În plus, găsirea de soluţii de asistenţă pentruclienţii cu probleme financiare a ocupat în continuare o bună partedin timpul bancherilor.
"Cea mai solicitantă provocare a fost găsirea de soluţii pentrusprijinirea clienţilor - persoane fizice şi companii - în acestevremuri dificile", spune Dominic Bruynseels, CEO al BCR, cea maimare bancă locală. Cu peste 4 milioane de clienţi persoane fiziceşi companii, BCR a simţit din plin problemele din economie.
"O atitudine proactivă este importantă. Am ales să nu aşteptămmomentul relansării economiei, ci să acceptăm provocarea şi săcăutăm oportunităţi de afaceri într-o economie dificilă", spune şiMihai Bogza, preşedintele Bancpost. Banca a trecut anul trecutprintr-un proces de reaşezare a operaţiunilor, după ce intrase pepierderi în 2008.
Steven van Groningen, preşedinte executiv al Raiffeisen Bank,consideră că acum banca sa este în situaţia de a culege roadelestrategiei prudente din anii de boom, când a mers mai încet decâtcompetitorii, astfel că acum se poate lupta mai bine pentru cote depiaţă.
"Nu am avut de luat o decizie grea în 2010, deoarece am luat odecizie grea în 2007-2008 când am decis, într-o perioadă de avânt acreditării, să nu ne propunem cu orice preţ creşterea cotei depiaţă, ci să ne concentrăm pe eficienţă şi profitabilitate", spuneVan Groningen.
Banca Transilvania a profitat de momentul de respiro pentru aface investiţii. "Alegerea unui nou sistem de core-banking pentruBanca Transilvania, o investiţie de aproximativ 15 mil. euro, afost cea mai dificilă decizie", spune Robert Rekkers, directorgeneral al BT.
Au resimţit problemele clienţilor
Băncile de talie medie au fost nevoite să se adapteze la mediulde business marcat de incertitudini tot mai mari şi să reziste întimp ce clienţii lor sucombau sub presiunea recesiunii.
"În anul 2010, toate deciziile au fost nu grele, ci dificile:incertitudinile mediului extern au indus un grad extrem de redus,până la anulare, al posibilităţii de anticipare a consecinţelordeciziilor interne. Decidenţii macro au adoptat, voit sau nu,deviza lui Alan Greenspan «dacă m-aţi înţeles, înseamnă că m-amexprimat greşit». În acelaşi timp, micii actori, IMM-urile,"vertebrele economiei de piaţă", s-au luxat fie angrenându-se îneforturi peste puterile lor, fie suferind consecinţele acţiunilorexterne ale altor entităţi din avalul sau amontele propriilorfluxuri economice", spune Laurenţiu Mitrache, preşedintele executival Bank Leumi, un jucător de talie mică care are însă în spate unuldintre cele mai puternice grupuri financiare israeliene.
"În ce priveşte viaţa profesională, cea mai dificilă decizie afost să trec de la un mod de a acţiona reactiv la unul proactiv",afirmă şi Laszlo Diosi, director general al OTP Bank. Banca s-aconfruntat recent cu pierderi pe fondul răbufnirii cheltuielilor cucomisioanele, deşi iniţial îşi bugetase un profit consistent pentruanul acesta.
Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank, o bancă deţinută de stat şispecializată în acordarea de garanţii pentru exportatori şi firmelemici, consideră că mulţi dintre jucătorii din economie opereazăacum fără a avea la îndemână instrumentele necesare.
"2010 a fost un an care s-a deosebit foarte mult de ceianteriori, din cauze cunoscute: un context macroeconomic dificil,sinusoidal, cu situaţii neaşteptate şi pe care puţini dintre noi auavut ocazia să le mai traverseze, un mediu social şi politicfragmentat, cu efecte în viaţa economică pe care nimeni nu le-aputut estima. Uitându-mă la prognozele economice contradictorii aleacestei perioade (2009-2010), îmi dau seama că actorii economicinavighează de fapt fără "echipamentele" de bază pe o mare foarteagitată", spune Costea.
Mutarea în România, o decizie dificilă
Pentru managerii aduşi la conducerea băncilor locale mutarea înRomânia a fost cea mai dificilă decizie a anului. "La nivelpersonal, cea mai dificilă decizie cu care m-am confruntat în 2010a fost aceea de a veni sau nu în România, acceptând oportunitateade a conduce activitatea locală a băncii. La nivel profesional, nupot desemna o singură decizie dificilă. Implementarea strategieiCiti pe termen lung, alături de deciziile zilnice în contextuleconomic actual, se pot constitui într-un proces de decizieprelungit şi solicitant", spune Tibor Pandi, care a preluat dinvară postul de director general al Citibank România.
Doros Ktorides a fost adus de ciprioţii de la Marfin laconducerea operaţiunilor locale, după ce anul trecut subsidiara deleasing s-a confruntat cu pierderi masive în urma provizioanelor,dar şi fraudelor derulate de unii clienţi. Doros, care are în spateexperienţa coordonării activităţii de recuperare de creanţe lanivelul grupului, superviza şi în trecut, indirect, operaţiunilelocale.
"Cea mai dificilă decizie pentru mine în 2010 a fost să mă mutîn România, o piaţă nouă pentru mine. Este o provocare pentru oricemanager să activeze într-un mediu de afaceri nou, în care trebuiesă administreze consecinţele crizei economice şi simultan săidentifice oportunităţile economiei Româneşti, pentru a dezvoltaoperaţiunile", spune acum Ktorides.
Decizii dureroase la băncile mici
Băncile de talie mai mică au fost puse în situaţia de a luadecizii dureroase anul acesta, pentru că volumul activităţilor numai susţinea cheltuielile de operare.
"Cea mai dificilă decizie a ultimei perioade a fost cea princare au fost închise unităţi ale băncii, cu toate consecinţele careau rezultat din aceasta", spune Ioan Mihail Anca, directorulgeneral al CR Firenze Bank, o bancă de talie foarte mică,controlată de grupul IntesaSanpaolo. Şi francezul Pierre Martin,venit anul acesta la conducerea operaţiunilor Emporiki Bank(controlată indirect de grupul francez Credit Agricole), spune căreducerea personalului a fost cea mai grea decizie din 2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
