Majoritatea analiştilor se aşteaptă ca banca centrală să menţină la şedinţa de politică monetară de vineri atât dobânda-cheie, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, dar există voci care anticipează o ajustare a coridorului simetric din jurul dobânzii de politică monetară, cel mai probabil la şedinţele următoare şi, posibil, în mai multe etape.
În prima şedinţă de politică monetară din acest an, banca centrală a luat o decizie surprinzătoare, hotărând reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în valută de la 14% la 12%.
Politica monetară a BNR intrase în stand-by din mai 2015, când instituţia a redus dobânda-cheie la minimul istoric de 1,75% pe an, concomitent cu reducerea rezervelor minime obligatorii la lei la 8%, în timp ce RMO la valută a staţionat anul trecut la 14%.
„Ne aşteptăm ca BNR să menţină la şedinţa de politică monetară de vineri atât dobânda-cheie, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, la lei şi valută. Pentru acest an am prognozat menţinerea dobânzii-cheie la 1,75%, o singură reducere a RMO la lei, cel mai probabil la jumătatea anului. Nu cred că are sens încă o reducere a RMO la valută“, a declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
El anticipează că este posibil să vedem în şedinţele următoare o ajustare a coridorului simetric din jurul dobânzii de politică monetară, care acum este foarte larg, de Ă/- 1,5%. Îngustarea coridorului format de facilitatea de credit şi de depozit în jurul dobânzii-cheie (dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la BNR pe termen de o zi) ar putea să se producă în mai mulţi paşi şi ar putea aduce o stabilitate mai mare a dobânzilor pe piaţa interbancară. Acum, Robor poate să fluctueze între 0,25% şi 3,25%, o bandă foarte largă, excesul de lichiditate fiind foarte mare în piaţă, a explicat Dumitru.
Ieri, Robor la 3 luni, principala referinţă pentru creditele în lei, a ajuns la un minim istoric de 0,83%.
Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a depăşit în 2015 50%, devansând după aproximativ opt ani ponderea împrumuturilor în valută.
Banca Naţională nu a tras „deocamdată“ vreun semnal de alarmă privind ritmul de creştere, însă a susţinut necesitatea monitorizării cu atenţie a evoluţiei creditării în lei pentru a nu duce la o eventuală instabilitate în sistem. Creditarea în lei a accelerat anul trecut, ajungând la ritmuri de creştere de 30% pe componenta retail, în condiţiile scăderii costurilor de finanţare la minime istorice. Banca centrală a atenţionat încă de anul trecut că o ascensiune prea rapidă a creditului pentru populaţie poate crea probleme importante dacă nu este urmărită cu atenţie.
Florian Libocor, economistul-şef al BRD-Soc Gen, anticipează că dobânda de politică monetară ar putea rămâne la nivelul actual de 1,75%. El a amintit că inflaţia este încă în teritoriul negativ, dar dinamica preţurilor revine gradual.
În opinia lui Libocor este posibilă o nouă reducere †a RMO aplicabilă pasivelor în valută cu înca două puncte procentuale, până la 10% în vederea continuării procesului de armonizare a mecanismului RMO cu standardere si practicile europene.
Reducerea cu două puncte procentuale a RMO în valută operată în ianuarie a eliberat în economie aproximativ 500 mil. euro.
„Realizarea obiectivului BNR de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor precum şi exercitarea rolului pe care îl are în menţinerea stabilităţii financiare, vor presupune angajarea unor eforturi suplimentare, date fiind efectele secundare generate de o relaxare fiscală prea amplă, pe de o parte, şi iniţiative legislative incoerente în raport cu prevederile cadrului general de reglementare, pe de altă parte. Mă refer aici la relaxarea fiscală pe ambele sensuri (cheltuieli şi venituri, ale bugetului) şi la iniţiativa legislativă privind darea în plată. Numitorul comun al acestor acţiuni şi, totodată, contextul intern în care se vor lua, în general, decizii în anul 2016, are o pregnantă nuanţă electorală şi implică posibile riscuri suplimentare care ar fi putut fi evitate", susţine Libocor.
Ce anticipează Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari
BNR ar putea păstra putea păstra rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei la 8% şi pe cele pentru pasivele în valută la 12% pe data de 5 februarie. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ar putea fi reduse în lunile următoare până la 6% la finalul lui 2016 şi 4% la finalul lui 2017. Totodată, procesul de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ar putea continua în viitor, iar cotele de constituire sunt prognozate la 10% în decembrie 2016 şi 8% în decembrie 2017, anticipează Asociaţia Analiştilor Financiar - Bancari din România.
