Într-o poziţie fără precedent, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu de mai bine de două decenii, pune pe masă o întrebare retorică adresată Partidului Naţional Liberal ca o reacţie la iniţiativa deputatului PNL Daniel Zamfir de a tăia din puterile de supraveghere ale BNR, inclusiv din imunitatea de care beneficiază cei care lucrează în departamentul de supraveghere al BNR: îşi asumă liberalii amputarea Statutului Băncii Naţionale?
Adrian Vasilescu spune că, de vreme ce PNL nu a amendat declaraţia de luni a deputatului Daniel Zamfir, potrivit căreia partidul îi susţine iniţiativa modificării Statutului BNR, “se prezumă logic sprijinul pe care Partidul Naţional Liberal îl dă acestui proiect legislativ ce vizează abrogarea aliniatelor 3 şi 4 ale articolului 25 din Legea Băncii Naţionale”.
ZF prezintă opinia integrală lui Adrian Vasilescu pe tema noii dispute legate de statutul BNR şi de puterile discreţionare pe care le-ar avea supraveghetorii Băncii Naţionale.
Îşi asumă liberalii amputarea Statutului Băncii Naţionale?
de Adrian Vasilescu
De vreme ce PNL nu a amendat declaraţia de luni a deputatului Daniel Zamfir, potrivit căreia partidul îi susţine iniţiativa modificării Statutului BNR, se prezumă logic sprijinul pe care Partidul Naţional Liberal îl dă acestui proiect legislativ, ce vizează abrogarea alineatelor 3 şi 4 ale art. 25 din Legea Băncii Naţionale. Le reproduc întocmai:
(3) Membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea în condiţiile legii a atribuţiilor de supraveghere prudenţială.
(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Naţională a României.
Explicându-şi public demersul, deputatul liberal a invocat amendamentul preşedintelui Iohannis la această reglementare, reprodusă în oglindă în textul legii macroprudenţialităţii, determinându-l s-o retrimită spre reexaminare Parlamentului. Preşedintele a criticat instituirea unui nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, ce excede cadrul constituţional. În ecou, liberalii vor să dispară şi textul de origine. Paradoxal însă, dintre toate amendamentele preşedintelui – singurul pentru care nu are o corectă parcurgere a semanticii juridice a textului este tocmai cel la care ne referim. Înclin să cred că şi liberalii au citit în aceeaşi cheie textul din Statutul BNR.
Fără îndoială, textul acuzat este bolnav din punct de vedere literar. Sintaxa este greoaie, încurcând logica şi camuflând înţelesul real al reglementării. Nu este însă un caz singular. Cele mai multe dintre legile noastre îngreunează, prin formulări încâlcite, interpretarea. Sigur, în legislaţia noastră avem un exces de texte alambicat-confuze. Dar, această hibă o reclamă literatura juridică din mai toate ţările lumii. Tocmai din acest motiv, juriştii de pretutindeni şi din toate timpurile au căutat şi au găsit tehnici eficiente de decriptare a legilor, citindu-le şi analizându-le literar, istoric, logic.
Este şi calea pentru înţelegerea şi interpretarea corectă a textului din articolul de lege în discuţie. Am văzut deja că interpretarea literară ne ajută prea puţin. Termenii cheie există, dar cuvintele nu sunt la locul lor. De ajutor ne este interpretarea istorică. Statutul BNR a fost iniţiat de guvern şi adoptat de Parlament în 2004. Presiunea timpului era enormă, adoptarea legii atunci, în 2004, şi nu mai târziu înscriindu-se între condiţiile intrării României în Uniunea Europeană. Graba redactării se vede în lipsa de claritate a textului. Examenul a fost însă la conţinut şi nu la formă. Dacă forma este deficitară, conţinutul corespunde întru totul normelor UE şi bunelor practici europene. Şi, fapt esenţial, nu contravine în fond nici exigenţelor Preşedinţiei şi nici ale iniţiatorilor acestei legi de abrogare. Convingătoare în acest sens, este interpretarea logică a textului.
Întrebarea este dacă, într-adevăr, potrivit dispoziţiilor din art. 25, membrii CA al BNR şi personalul cu atribuţii de supraveghere prudenţială au beneficiul imunităţii civile şi penale. De fapt, în ce cazuri nu răspund civil şi penal? Recurgem la textul legii.
1. Prima condiţie este să existe o constatare a judecătorilor. Şi atunci, dacă se ajunge la instanţă şi se dă o hotărâre judecătorească, mai putem vorbi de imunitate?
2. Persoanele în cauză nu răspund civil sau penal dacă au acţionat cu bună-credinţă.
3. Sau dacă au acţionat fără neglijenţă.
4. Dacă au acţionat în condiţiile legii.
Şi atunci, dacă judecătorii constată buna-credinţă, inexistenţa neglijenţei în serviciu, exercitarea atribuţiilor în condiţiile legii, mai putem vorbi de un regim special? De fapt, legea protejează procesul de supraveghere prudenţială împotriva deselor încercări de a împinge răspunderea supraveghetorilor dincolo de graniţele legii.
Vă prezentăm şi poziţia de luni a deputatului PNL Daniel Zamfir, cel care a fost şi iniţiatorul Legii Dării în Plată.
Deputatul Daniel Zamfir, PNL, vrea anularea imunităţii membrilor consiliului de administraţie al BNR
Deputatul Daniel Zamfir va depune în Parlament un proiect de lege pentru anularea imunităţii membrilor CA al BNR, susţinând că nu este normal să existe o categorie de funcţionari publici care să nu răspundă nici civil, nici penal pentru ceea ce fac.
Deputatul Daniel Zamfir va depune în Parlament un proiect de lege pentru anularea imunităţii membrilor CA al BNR, susţinând că nu este normal să existe o categorie de funcţionari publici care să nu răspundă nici civil, nici penal pentru ceea ce fac. „Vreau să se aborge articolul 25, aliniatele 3 şi 4, potrivit căruia cei din consiliul de administraţie al BNR şi cei care sunt la Supraveghere nu răspund nici civil, nici penal, indiferent de ceea ce fac. Eu cred că asta excede cadrul constituţional“, a declarat pentru MEDIAFAX deputatul PNL Daniel Zamfir. El a spus că a discutat deja cu colegii liberali, urmând ca în perioada următoare să aibă o discuţie şi cu deputaţii social-democraţi pentru a-i susţine demersul. „Nu cred că este posibil ca acest lucru să existe în vreo lege din România, ca nişte funcţionari publici să nu răspundă nici civil, nici penal, indiferent de ceea ce fac. Mai este ceva - în cererea de reexaminare pe care preşedintele a trimis-o, cu privire la Comitetul Macroprudenţial - acolo, la articolul 11, aliniatul 2, care este copy/paste din Statutul BNR, se spune că membrii acelui Comitet de Macroprudenţialitate nu răspund nici civil, nici penal indiferent de ceea ce fac. Preşedintele spune foarte clar, de aceea ne şi solicită reexaminarea, că se instituie o categorie a funcţionarilor publici care sunt deasupra legii“, a mai spus Zamfir. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut la începutul lunii aprilie Parlamentului reexaminarea legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, considerând că mai multe prevederi ale actului normativ sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.
