♦ Investiţia în echipamente de ultimă generaţie este rentabilă, chiar dacă vine cu un cost iniţial mai mare ♦ Bancherii se aşteaptă la o cerere ridicată pentru programul IMM Plus ♦ Ritmul creditării corporate a încetinit la începutul anului 2024 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Mediul de business din România continuă să investească în dezvoltare şi anul 2024, însă companiile au învăţat să fie mai atente la costuri după câţiva ani în care matematica businessului a fost în continuă schimbare. Dorinţa de a investi există în continuare, iar proiectele ar putea fi accelerate odată cu relansarea programelor guvernamentale sau cu lansarea măsurilor cu fonduri europene. Acestea au fost câteva dintre concluziile conferinţei ZF Investiţi în România, organizată miercuri la Timişoara alături de CEC Bank.
„Investiţi! Este foarte important să faceţi asta pentru a vă asigura creşterea pe următorii ani. Capitalizaţi-vă businessurile! Numai aşa puteţi face faţă la elemente neprevăzute. Accesaţi programe şi fonduri europene, fie că se cheamă PNRR, că se cheamă programe guvernamentale“, a declarat Bogdan Neacşu, preşedintele Comitetului de Direcţie al CEC Bank, la încheierea evenimentului de la Timişoara.
Deşi au continuat investiţiile şi dezvoltarea, antreprenorii au învăţat în ultimii ani să fie mai atenţi la cheltuieli, după cum a povestit Ioji Zifceak, acţionar al Grupului Maxagro, care cultivă 10.000 de hectare cultură mare, operează o fermă de lapte cu un efectiv de 3.000 de capete de bovine, plus activităţi de construcţii. Pentru el, nevoia de eficientizare a fost dată atât de factori economici, cât şi de factori de piaţă.
„Am învăţat foarte mult să nu mai cheltuim aiurea. (...) Când a venit un an mai greu am zis să vedem ce putem face ca să putem rezista concurenţei neloiale care apare atunci când Ungaria are 800 de euro subvenţie pe cap de vacă şi noi nu avem nimic. Ne gândim cum să producem mai ieftin ca cei din Polonia sau Ungaria şi încercăm să ne gândim cum putem supravieţui să putem concura cu ei. Deşi este un lucru rău este şi un lucru pozitiv pentru că ştii cum să te descurci şi să faci profit şi să te uiţi mai atent la cheltuieli“, spus el.
De aceea, un an mai prost în agricultură a determinat Maxagro să se gândească la noi investiţii pentru viitor, iar pariul câştigător înseamnă să vândă cât mai puţin materie primă agricolă neprelucrată şi să urce mai sus pe lanţul valoric. Mai exact, grupul vrea să construiască încă o fermă de 500 de capete de vaci de lapte şi să investească în procesarea cerealelor.
„Avem şi un proiect de procesare de 15 mil. euro pentru o moară de grâu. Cred că e foarte important să procesăm cât mai mult din ce producem. Acum se exportă foate mult şi noi concurăm cu Ucraina. Ucraina produce foarte ieftin şi noi nu avem nicio şansă. Dacă vom reuşi să procesăm aici în ţară şi să dăm plus valoare produselor pe care le avem aici eu zic că aşa vom fi câştigători“, a povestit Ianco Zifceak, acţionar al Maxagro.
Tot în investiţii şi-a găsit răspunsul în vremuri complicate şi Grupul Hortihaus, care cultivă roşii cherry pe 4,5 hectare de seră, business dezvoltat de Silvia şi Damian Răileanu. Hortihaus s-a desprins din Grupul Amniocen, dezvoltat de Damian Răileanu încă din 1994, grup cunoscut pentru produsul Decasept.
În cazul Hortihaus, decizia de a investi încă de la început în cele mai performante echipamente pentru producţie s-a dovedit a fi câştigătoare în vremuri complicate. .
„Noi am investit în sere foarte performante şi am avut doar de câştigat. Când alţii aveau producţie mai mică noi am fost acolo prezenţi şi am demonstrat că suntem un furnizor foarte serios şi că investiţia în echipamente de ultimă generaţie, chiar dacă are un cost mai mare, este rentabilă, pentru că îţi dă tot timpul o siguranţă şi poţi să îţi revii mai uşor“, a explicat Silvia Răileanu.
Cel mai mare cost pentru producţia în sere este costul cu energia, care repezintă circa 30% din costul total. Atunci când preţul gazului s-a multiplicat în doar câteva luni, deodată a devenit un diferenţiator important faptul că Hortihaus obţinea o economie de 40% la energia termică prin echipamentele din seră.
„Direcţia pe care am ales-o noi ne-a salvat anul trecut, ne-a ajutat să fim profitabili, să acoperim pierderile din 2022 şi să demonstrăm că putem şi să fim luaţi în calcul de retaileri ca furnizor local cu potenţial de mare dezvoltare“.
În ceea ce priveşte proiectele de investiţii care vin la finanţare, ritmul creditării corporate a încetinit în primele trei luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„În anul 2024 ritmul de creştere pe creditarea corporate este ceva mai temperat comparativ cu 2023. Dacă ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului, în 2023 ritmul de creştere la nivelul creditelor corporate a fost de 11,5%, iar anul acesta suntem la 5,7%“, a declarat Laura Mihai, directoarea Direcţiei clienţi mari din cadrul CEC Bank.
Această evoluţie şi-ar putea găsi o explicaţie în intensitatea cu care s-au derulat programele guvernamentale în 2023, în contextul în care multe dintre acestea s-au încheiat la data de 31 decembrie, ceea ce a dus la o accelerare anul trecut.
„Eu sunt convinsă că şi în 2024 vom avea suficiente cereri de credite de investiţii şi de credite de capital de lucru, în special centrate pe domeniile de activitate care au ca motor de propulsare programe guvernamentale“.
Unul dintre programele guvernamentale care au avut succes în anii interiori a fost IMM Invest, în fiecare iteraţie a sa. Acum, guvernul se pregăteşte să lanseze programul IMM Plus, o prelungire a IMM Invest Plus, cu un buget de 12,5 miliarde de lei. Bancherii se aşteaptă la un interes ridicat pentru acest program.
„Fiind şi o perioadă scurtă în care va funcţiona, chiar dacă sunt nişte miliarde bune şi toate fondurile de garantare o să fie implicate, vă sfătuiesc pe cei care aveţi astfel de proiecte să le cam faceţi destul de repede pentru că atunci când o să pornească estimăm că o să fie o avalanşă de proiecte şi poate o lună în care să funcţioneze o să fie insuficient“, a explicat Ramona Ivan, directoarea Direcţiei Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale din cadrul CEC Bank.
Bogdan Neacşu, preşedintele Comitetului de Direcţie, CEC Bank
► Cred că CEC Bank se erijează în a fi un jucător foarte important în a finanţa antreprenorii locali. Suntem unul dintre principalii finanţatori ai economiei reale.
► Strategia noastră este să fim o bancă din top cinci, cu active sănătoase, cu profitabilitate cât mai aproape de media sistemului bancar şi cu cât mai multe iniţiative din ce înseamnă să dirijezi aceste resurse financiare către economia reală.
► Este foarte important să vedem că în tot acest context companiile din România au o foarte bună rezilienţă, mă refer aici la capacitatea de a-şi construi businessul, de a continua businessul sau de a cuceri anumite pieţe.
► Se observă că dobânzile au luat-o pe o pantă descrescătoare, dar atenţie că este mai degrabă o temperare a evoluţiilor, nu cred că ne îndreptăm aşa de repede către o altă perioadă de dobânzi scăzute.
► De la începutul anului 2024 până acum nu văd atât de multe proiecte în piaţă pe cât vedeam acum un an sau doi. Antreprenorii sunt mai conservatori, mai ales când se uită la perioada următoare. Şi când spun perioada următoare mă refer chiar şi peste finalul anului 2024.
► Evident că în momentul în care vorbim de dobânzi mai mici apetitul de creditare poate să crească, dar în prezent observăm că această corelaţie a început să cam dispară. (...) Eu cred că dacă un antreprenor are un proiect nou astfel încât marjele lui comerciale să asigure acoperirea acestor cheltuieli, să asigure acoperirea acestor aspecte neprevăzute, sunt covins că este dispus să plătească şi dobânzi.
► Este foarte important că investitorii străini se uită pozitiv la noi, cu toate plusurile şi minusurile pe care această ţară sau această economie le are.
Ioji Zifceak, acţionar, Grupul Maxagro
► Vaca de lapte e ca un Ferrari, produce mulţi bani, dar trebuie să ai grijă de ea.
► Investim şi anul acesta în agricultură, dar mai puţin. Anul acesta ne dorim să investim mai mult în zootehnie, dorim să dezvoltăm proiectul de zootehnie, pentru că dacă vom rămâne doar să producem cereale vom muri.
► Astăzi zootehnia asigură salariile la tot grupul Maxagro pentru că sunt preţuri mici şi atunci laptele e la un preţ destul de bun şi cu un profit destul de OK. Avem undeva la 1,2 lei costul pe litrul de lapte şi noi îl vindem undeva la 2,2 lei.
► Am avut şi anul trecut producţii agricole foarte bune şi anul acesta se prevăd producţii foarte bune, în special la rapiţă, grâu, arată un an extraordinar, spre deosebire de sud, unde din păcate e al doilea an de secetă.
► După părerea mea, agricultura nu este 5% din PIB, aşa cum se aude. Pentru că agricultura investeşte foarte mult şi toate investiţiile, de la un tractor, la silozuri, la hale, tot se investeşte şi nu este calculat în PIB. Să aveţi încredere în agricultură, pentru că doar aşa noi putem ajuta la creşterea economiei.
► Am luat în calcul şi investiţii în procesarea laptelui. Este destul de greu să intri pe piaţa asta, dar nu imposibil. Noi ne-am gândit prima dată să fim cea mai eficientă fermă din Româna pentru a reduce cheltuielile şi a creşte producţia. Avem o producţie medie de 36 de litri pe cap de vacă. Ne-am gândit la procesare, dar cred că nu prea avem curaj anul acesta. Anul trecut am avut un curaj mai mare, credem că anul viitor o să avem un curaj mai mare decât acum.
Ianco Zifceak, acţionar, Grupul Maxagro
► Investim an de an milioane de euro pentru a ne dezvolta. Ne dorim să fim mai eficienţi.
► Văd un an extraordinar de bun ca producţie agricolă, din punct de vedere climatic, a poluat, culturile arată bine. Preţurile sunt jos în continuare, dar şi inputurile s-au aliniat cumva şi au coborât.
► Anul 2023 a fost un an bun, dar preţurile s-au prăbuşit. Am vândut cu 1,78 lei/kg în noiembrie şi în vară, când toată lumea spera să ajungă preţurile la 2 lei, preţurile au ajuns undeva la 60 de bani/kg de grâu sau porumb, deci de două-trei ori au scăzut preţurile faţă de iarnă. Scăderile de preţuri au fost suprapuse cu inputuri foarte scumpe.
De exemplu, o tonă de uree era undeva la 1.000 şi ceva de lei tona şi a ajuns la 4-5.000 de lei tona, deci preţuri de 3-5 ori mai mari.
► Pe partea de construcţii preţurile sunt bune, avem contracte de drumuri, că asta facem, şi văd că se investeşte foarte mult în infrastructură rutieră. Anul 2023 a fost un an excelent şi anul 2024 va fi un an extraordinar de bun pentru noi.
► Am construit două staţii de asfalt noi care au un consum undeva la 70% din consumul pe care l-am avut cu vechea staţie.
► Aici ne doare pe noi, partea de cash şi non-cash pentru scrisori de garanţii bancare. Ca să participi la o licitaţie trebuie să vii cu o garanţie. Poate nici nu câştigi licitaţia, dacă ai 10 licitaţii vii cu 10 garanţii sau poliţe de asigurări. Asta cred că e o problemă în dezvoltarea noastră.
Ramona Ivan, director direcţia relaţii cu instituţii naţionale şi internaţionale, CEC Bank
► IMM Plus va aduce un element de noutate şi de atractivitate, dacă mai era nevoie, că programele au mers foarte bine. Cu alte cuvinte, vor fi marje predefinite pentru sistemul bancar şi de fapt pentru cei care vor accesa, adică o să vorbim de marje de 1,5 la creditul de investiţii şi puţin mai mult de atât la linia de credit
► IMM Plus este pe ultima sută de metri, s-a publicat în Monitorul Oficial noul cadru aprobat până la 30 iunie. Normele de aplicare tocmai au fost definitivate astăzi de către sistemul bancar cu fondurile de garantare şi ne aşteptăm ca în câteva zile să fie gata. Se mai aşteaptă doar un acord formal al Comisiei Europene.
► Legat de ce va mai urma după 30 iunie în termeni de programe, discutăm foarte mult cu autorităţile de resort pe tema aceasta, tot sistemul bancar, şi se încearcă să se construiască exact acele programe care de fapt să sprijine investiţiile foarte mult, să sprijine investiţiile în proiecte sustenabile, investiţiile integrate şi care într-adevăr aduc plus valoare.
► Absobţia pe cadrul financiar 2014-2020 deja a trecut de 90%.
► Am ajuns la 30% din PNRR cu toate tranşele care au fost cerute, dacă nu o pun şi pe ultima. Acolo trebuie să fie cât de mult motoarele turate, ne interesează pe toţi, indiferent că sunt proiecte creditate de noi sau nu.
► Pentru 2021-2027 vestea bună este că în final avem toate Programele Operaţionale Regionale aprobate de Comisia Europeană şi se poate porni mai în forţă fiindcă sunt multe lucruri care urmează să se deschisă, să se lanseze şi altele care au început să meargă, nu neapărat într-un ritm alert.
Laura Mihai, director direcţia clienţi mari, CEC Bank
► Am observat la clienţii noştri o tendinţă de repoziţionare bilanţieră, în sensul în care foarte mulţi dintre ei optează să schimbe creditul furnizor cu creditul bancar, ceea ce este un lucru bun, pentru că creditul bancar reflectat în bilanţ asigură o înregistrare corectă a activelor circulante. Şi, mai mult de atât, în cele mai multe cazuri este mai ietin decât creditul furnizor.
► Eu sunt convinsă că şi în 2024 vom avea suficiente cereri de credite de investiţii şi de credite de capital de lucru, în special centrate pe domeniile de activitate care au ca motor de propulsare programe guvernamentale.
► O bună parte dintre clienţii noştri nu se limitează în a derula activităţi de agricultură primară, ci au şi activităţi secundare, de procesare.
► Noi suntem prudenţi ca abordare, indiferent de sectoarele de activitate. Este foarte adevărat că ne uităm cu atenţie la sectorul de real estate, care a avut o oarecare temperare anul trecut tocmai din cauza cererii scăzute din partea persoanelor fizice, dar uitându-mă la nişte studii făcute recent, pe fondul temperării inflaţiei se aşteaptă o revigorare a creditului şi asta înseamnă că vor începe din nou să crească cererile de credite de consum şi credite ipotecare.
► Recent am avut o discuţie cu cei care au gestionat înainte HG 807, proiecte cu ajutor de stat, şi înţeleg că deja au publicat în Monitorul Oficial noua formulă de finanţare, ceea ce înseamnă că într-un interval de două-trei luni vom avea şi pe zona aceasta reglementat un nou cadru final de susţinere a creditelor de investiţii.
Silvia Răileanu, acţionar, Grupul Hortihaus şi Grupul Amniocen
► Cred că provocarea este să găsim garanţiile care să ne susţină dorinţa de creditare, că tot timpul a trebuit să dimensionăm proiectul la nivelul garanţiilor pe care le-am avut. Am construit o seră de trei hectare pentru că am avut garanţii pentru trei hectare. Am fi fost mai eficienţi pe şase hectare.
► Planul a fost încă de la început să facem încă minim 12 hectare de seră. Am făcut primele trei hectare.
► Investiţia pentru o seră modernă, eficientă energetic, care produce curent prin cogenerare, ar fi în jur de 4 milioane de euro pentru 3 hectare, fără spaţiu tehnic, la care se adaugă cogeneratorul încă 2 milioane de euro. Deci cam 6 milioane de euro, dar trebuie să investeşti şi în spaţiu tehnic şi depozitare.
► În 2024 vrem să mai construim încă o seră pentru că se anunţă o nouă măsură de investiţii pe fonduri europene şi am avea toate şansele.
► Dacă îţi faci foarte bine piaţa şi faci foarte bine lucrurile în seră şi echipa este foarte bine pregătită nu ai nici măcar 1% pierdere de roşii. Anul trecut nu am aruncat nici măcar o roşie.
► Au fost perioade mai bune şi perioade mai grele. 2022 a fost un an foarte greu pentru noi, pentru că criza energetică aproape ne-a dărâmat. Nu a anticipat nimeni situaţia. În sere cea mai mare cheltuială este cu energia, undeva la 30%, ori în momentul când creşte preţul gazului de 7-8 ori şi nu ai anticipat acest lucru este evident că nici creşterea produsului nu este percepută de clientul final. Dacă ceva se scumpeşte foarte mult, atunci la ce se orientează clientul? La produse mai ieftine.
A fost un an greu, dar am trecut.
Daniel Stamatovici, director general, Aerotim – Aeroportul Traian Vuia Timişoara
► Avem planuri ambiţioase în ceea ce priveşte terenul de 64 ha aflat la sud de aeroport, am avut deja discuţii, acolo vom avea nevoie de un partener pe partea de finanţare. Este un proiect de aproximativ 300 mil. euro. Am avut discuţii atât cu CTPark şi cu VGP, dar cred că cele mai avansate discuţii sunt cu cei din Emiratele Arabe Unite, AD Ports şi DP World, care gestionează aeroportul Al Maktoum, care ar putea fi conectat cu aeroportul din Timişoara pentru a crea un centru intermodal de marfă cargo.
► În ultimii doi ani am beneficiat de nişte investiţii care n-au mai fost făcute în istoria aeroportului, în valoare de 88 de milioane de euro. Toate sunt finalizate, terminalul de plecări curse externe este în curs de finalizare, va fi inaugurat pe 29 martie, îi vom da drumul în 31 martie, dar nu îi vom mai da drumul ca terminal plecări curse externe, ci ca terminal Schengen.
► Mai avem două investiţii mai mici, un parc fotovoltaic de 7 MW, 8 mil. euro, şi parcarea din faţa aerogării, pe care nu am putut să o facem pe acest proiect că nu era eligibil, dar intenţionăm să o facem în continuare.
► Aeroportul Timişoara s-a dezvoltat mult în ultimii doi ani, dar fără cofinanţare şi fără fonduri europene nu puteam face acest lucru oricât de mult ne-am fi dorit.
► Noi ştim ce avem de făcut, dar uneori ai nevoie de sprijin din toate punctele de vedere, politic, cât şi din punct de vedere juridic, cât şi din punct de vedere economic-financiar, ca să poţi să faci ceea ce îţi doreşti.
