Aceasta înseamnă că vânzările de credite noi rămân mai micidecât rambursările efectuate de clienţi, cu toate că în ultimeleluni bancherii au anunţat relansarea creditării, venind inclusiv cureduceri de dobânzi. Creditarea clienţilor individuali a fostafectată cel mai puternic, scăderea nominală a soldului pe acestsegment fiind de 1,7%, până la 98 miliarde lei.
Creditele contractate de companii au scăzut în paralel cu 0,8%şi au ajuns la echivalentul a 105,9 miliarde lei (25,7 mld. euro),cea mai afectată fiind componenta în valută. Împrumuturile acordatecompaniilor au crescut însă faţă de sfârşitul anului trecutdatorită dinamicii pozitive din primele două luni, iar vânzările peacest segment ar putea să crească în lunile următoare.
"Soldul creditelor pentru companii a crescut în primul trimestruatât la creditele în valută, cât şi la cele în lei. În perioadaurmătoare va continua trendul pozitiv de creştere al credităriicompaniilor, atât în valută, cât şi în moneda naţională, datorităsemnalelor pozitive venite din economie", comentează MelaniaHăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Mulţi bancheri spun că cererea de credite din partea companiilors-a revigorat în ultimele luni, mai ales în sectorul firmelor careproduc pentru export. Creditarea economiei reale ar putea fiîncurajată inclusiv de faptul că nevoia de finanţare a statului ascăzut, iar băncile sunt nevoite să caute surse alternative deplasament. Soldul creditului guvernamental a scăzut cu un miliardde lei în februarie şi martie, până la 61,5 miliarde lei.Creditarea populaţiei ar putea fi reluată mult mai târziu dinmoment ce reticenţa la îndatorare rămâne crescută, iar în plusBanca Naţională a anunţat că pregăteşte noi măsuri derestricţionare a finanţărilor în valută.
"Cât timp situaţia economică rămâne în parametrii actuali, nuîntrevedem o schimbare în cererea pentru credite de consum.Redresarea creditării va veni doar dintr-o creştere reală aveniturilor şi o scădere semnificativă a şomajului", considerăGeorgakopoulos.
Soldul finanţărilor acordate populaţiei şi companiilor acrescut totuşi cu 2,3% în termeni nominali faţă de aceeaşi lună din2010, dar în termeni reali se înregistrează în continuare un declinde 5,3%.
Scăderea s-a accentuat în martie deoarece şi creditul în valută,care înregistrase creşteri în lunile trecute a rămas fărăcombustibil. Declinul real din primele două luni din 2011 fusese de2,5% şi respectiv 3,6%.
"Cererea de credite este redusă, iar lipsa programului "Primacasă", care a sprijinit creditarea în valută a populaţiei, a avutimpact negativ atât în martie, cât şi în lunile ianuarie şifebruarie", comentează Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al INGBank.
Soldul împrumuturilor în valută s-a diminuat cu 2,1% în martie,până la echivalentul a 126,9 miliarde lei (30,8 mld. euro).Excluzând impactul cursului de schimb, creditul în valută a crescutcu 0,3%.
Depozitele la bănci au coborât la 42 mld.euro
Depozitele populaţiei şi ale companiilor au scăzut cu 0,5% peparcursul lunii martie şi au ajuns la 171,4 miliarde lei (42 mld.euro), aceasta fiind a treia lună consecutivă în care solduleconomiilor atrase de bănci se diminuează.
Ritmul de scădere a frânat însă comparativ cu primele două lunidin acest an, în ciuda faptului că bancherii au continuat săajusteze dobânzile. În ianuarie şi februarie, soldul depozitelorcoborâse cu 1,8% şi respectiv 1,1%. Economiile populaţiei şicompaniilor au crrescut puternic începând din toamna lui 2008 pefondul unei prudenţe sporite din partea firmelor şi a clienţilorindividuali, dar şi în condiţiile în care bancherii ajunseseră înprimăvara lui 2009 să plătească dobânzi de 15-16% pe an la lei.Depozitele ar putea reîncepe să crească în perioada următoare, spunanaliştii. "Probabil economisirea va avea o dinamică pozitivă pânăla sfârşitul acestui an", comentează Florian Libocor,economistul-şef al BRD.
Economiile din bănci înregistrează în continuare o creşterecomparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, soldul depozitelorfiind cu 2,6% mai mare decât în martie 2010. Depozitele în lei aucrescut cu 4,8% an la an şi au ajuns la 110,3 miliarde lei, nivelulfiind similar cu cel înregistrat la sfârşitul lunii februarie. Înschimb, economiile în valută s-au diminuat cu 1,5% faţă defebruarie şi 1,3% faţă de perioada corespunzătoare de anul trecut,ajungând la echivalentul a 15 mld. euro.
Există însă riscul ca soldul depozitelor să scadă şi în perioadaurmătoare, având în vedere că veniturile firmelor şi populaţiei nuîşi revin. "Consider că este posibil să înregistrăm o descreştere asoldului depozitelor anul acesta, deoarece mă aştept ca veniturilesă scadă în termeni reali, în timp ce consumul intern dă semne destabilizare, iar populaţia şi companiile ar putea folosi o partedin economii pentru investiţii", spune Melania Hăncilă,economistul-şef al Volksbank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
