Executivul cere modificarea Legii dării în plată, arătând în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate şi poate duce la falimentul unor instituţii de credit, generând dezechilibre.
Cabinetul Cioloş precizează, în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor, că susţine legea dării în plată doar sub rezerva însuşirii observaţiilor expuse.
Astfel, guvernul solicită amendarea legii în sensul în care programul Prima casă să fie exclus de la prevederile actului normativ, aplicarea legii să se facă numai în ceea ce priveşte bunurile imobile cu destinaţie de locuinţe, excluzând terenurile şi clădirile comerciale, coroborat cu instituirea unor condiţii care să fie îndeplinite cumulativ pentru stingerea creanţei şi accesoriilor acesteia prin procedura dării în plată (impunerea unui prag maximal pentru valoarea creditului), precum şi aplicarea legii doar persoanelor fizice care au calitatea de „consumator“ aşa cum este definită de legislaţia în vigoare.
În documentul transmis Camerei Deputaţilor, Executivul menţionează că, în forma actuală, legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate şi prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul sau retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit din partea BNR.
„Considerăm că măsurile propuse au un caracter mult prea general, fără să aibă la bază o analiză solidă realizată din punctul de vedere al impactului economic, social şi juridic şi nu sunt acoperite toate ipotezele supuse reglementării. (...) Nu este reglementată situaţia în care creditul este garantat cu bunul altei persoane, dacă bunul este ipotecat în favoarea mai multor creditori, precum şi situaţia în care valoarea imobilului este mai mare decât valoarea creditului ce urmează a fi lichidat. Astfel, pot exista credite supragarantate, respectiv situaţia în care valoarea bunurilor ipotecate să fie mult mai mare decât valoarea creanţei izvorâte din credit. Într-o asemenea situaţie, (...) prevederile din lege ar conduce la afectarea dreptului de proprietate“, susţine guvernul.
O altă observaţie a guvernului este aceea că nu se face nicio diferenţă între debitorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, deoarece textul legii nu face nicio menţiune cu privire la situaţia reală a debitorului care ar putea să utilizeze procedura de dare în plată.
Pe de altă parte, deputatul PNL Daniel Zamfir i-a cerut lui Dacian Cioloş, prin intermediul unei scrisori deschise, să oprească „minciuna, intoxicarea şi abuzul împotriva Legii dării în plată“, acuzându-l pe premier că a ales să servească interesele bancherilor în loc să reprezinte interesele românilor.
„Vă adresez această scrisoare deschisă pentru a vă cere, în al doisprezecelea ceas, să opriţi minciuna, intoxicarea şi abuzul împotriva Legii dării în plată şi, pe cale de consecinţă, împotriva sutelor de mii de familii din România care aşteaptă această lege sufocate de credite pe care nu le mai pot plăti nu din cauza lor, nu din rea-voinţă, ci din cauza crizei, produselor mincinoase vândute de bănci, clauzelor abuzive din contracte şi lipsei de supraveghere a Băncii Naţionale. Vă scriu plin de revoltă că dumneavoastră, premierul României, aţi ales să serviţi interesele unor bancheri străini care în a doua cea mai săracă ţară din Europa au făcut profit dublu faţă de media europeană, în loc să serviţi demn interesele celor care cu adevărat aveau nevoie să fie reprezentaţi de dvs: cetăţenii României! În timp ce o mână de bancheri s-au ales cu bonusuri, sute de mii de familii de români au viitorul sub spectrul ruinei“, se arată în scrisoarea deschisă semnată de Daniel Zamfir.
Iniţiatorul Legii dării în plată consideră că, în punctul de vedere pe care l-a trimis Camerei Deputaţilor, guvernul preia, aproape cuvânt cu cuvânt atacurile mediului bancar la adresa acestei legi.
