Bănci și Asigurări

De ce plătesc românii de zece ori mai mult pentru o poliţă de asigurare de viaţă decât americanii

Cornelia Coman, director general al ING Asigurări: Gradul de penetrare a asigurării de viaţă în råndul populaţiei poate influenţa preţul asigurării, în sensul că anumite costuri fixe pot fi impărţite la un număr mai mare de oameni.

Cornelia Coman, director general al ING Asigurări: Gradul de penetrare a asigurării de viaţă în råndul populaţiei poate influenţa preţul asigurării, în sensul că anumite costuri fixe pot fi impărţite la un număr mai mare de oameni.

10.06.2010, 19:10 728

Asigurările de viaţă cumpărate de români sunt mult mai scumpedecât cele de peste Ocean, chiar dacă aici salariile sunt netinferioare. Astfel, pentru o asigurare de viaţă simplă pe 30 deani, care acoperă numai riscul de deces, pentru o sumă asigurată de100.000 de euro un român plăteşte între 600 şi 1.600 de euro pe an,în funcţie de companie. La americani, în schimb, aceeaşi asigurarepentru suma de 100.000 de dolari costă între 204 şi 380 de dolari.Diferenţa de preţ este uriaşă, dar asigurătorii locali o justificăprin rata mai mare de mortalitate şi de morbiditate (rataîmbolnăvirilor) decât în SUA, dar şi decât în majoritatea ţărilorUniunii Europene.

"Este normal să fie aşa, există variaţii de preţ şi întreţările Uniunii Europene în funcţie de statistici. Există două maristatistici care se folosesc în asigurări de viaţă: mortalitatea şimorbiditatea. În România, probabilitatea de a te îmbolnăvi estemult mai mare. În primul rând, sistemul sanitar, care reprezintă unfactor important în creşterea speranţei de viaţă, este ineficient.Pentru a avea o speranţă de viaţă mai bună trebuie să punem accentpe profilaxie şi diagnosticare precoce, ceea ce nu prea seîntâmplă", explică Theodor Alexandrescu, directorul general alcompaniei de asigurări de viaţă Alico (fosta AIG Life).

Speranţa de viaţă redusă se regăseşte şi în explicaţiilelui Peter Kasyk, directorul general al companiei de asigurări deviaţă Grawe. Statisticile, care nu avantajează deloc românii, sereflectă în preţurile practicate pentru asigurările de viaţă.Femeile din România au o speranţă de viaţă de 77,2 ani, aflându-sela coada clasamentului la nivel european şi fiind depăşite doar defemeile din Bulgaria, care trăiesc în medie 77 de ani.

"Bărbaţii români au la rândul lor a patra cea mai mică speranţăde viaţă din UE, aceasta fiind de 69,7 ani. O speranţă de viaţă maimică la bărbaţi se înregistrează doar în Estonia, Lituania şiLetonia. Speranţa de viaţă a americanilor a crescut la aproape 78de ani în 2007, un record, bărbaţii trăind în medie 75,3 ani, cucinci ani mai puţin decât femeile care trăiesc în medie 80,4 ani,potrivit unei statistici guvernamentale", spune Kasyk.

Mortalitatea, cu 50% mai mare

În România rata mortalităţii este cu 50% mai mare decât ceaînregistrată în SUA. Astfel, în aprilie anul acesta rata a fost de1.250 de persoane la 100.000 de locuitori, arată dateleInstitutului Naţional de Statistică. În SUA cele mai recenteinformaţii arată o mortalitate de 810 persoane la 100.000 delocuitori.

"Există o serie de factori care influenţează preţul unui produsşi generează într-adevăr această diferenţă de preţ. Speranţa deviaţă generată de starea de sănătate, cheltuielile incluse în primade asigurare - cheltuieli operaţionale şi comisioane plătitecanalelor de distribuţie - sau costurile plătite companiilor dereasigurare sunt câteva cauze relevante. O altă practică din SUAcare poate influenţa preţul unei asigurări de viaţă este odiferenţiere mai mare de cost în funcţie de starea de sănătate aclienţilor, de exemplu fumători versus nefumători", afirmă CorneliaComan, directorul general al ING Asigurări.

Alţi factori care duc la scumpirea semnficativă a poliţei deasigurare este faptul că românii nu prea fac sport şi au loc multeaccidente rutiere şi de muncă.

"România este una dintre ţările cu cele mai mari rate demortalitate şi morbiditate din Europa, inclusiv comparativ cu SUA,iar cauzele sunt multiple: stil de viaţă mai puţin sănătos -alimentaţie necorespunzătoare, număr redus de persoane care facsport, alte obiceiuri nocive cum sunt consumul de ţigări şi alcool-,
'cultura' necorespunzătoare privind prevenirea apariţiei sauevoluţiei unor afecţiuni şi rata ridicată de accidente - celerutiere sunt în top, dar şi cele la locul de muncă, din cauzacondiţiilor precare de desfăşurare a activităţilor", explică AlinBăiescu, director general adjunct al Aegon Asigurări de Viaţă.

Dacă ar fi mai multe poliţe, ar costa maipuţin

Preţul asigurării de viaţă nu depinde numai de starea desănătate a populaţiei sau de obiceiurile nesănătoase, ci şi denumărul de poliţe încheiate în ţara respectivă. Cu cât sunt maimulte poliţe, cu atât riscul este mai dispersat, iar cheltuielilefixe ale asigurătorilor se împart la un număr mai mare decontracte, ceea ce înseamnă prime mai mici.

"Statul nu a făcut nimic pentru a încuraja dezvoltareaasigurărilor de viaţă, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări, înspecial prin introducerea deductibilităţilor fiscale pentru primeleplătite de asiguraţi", susţine Theodor Alexandrescu de laAlico.

Asigurătorii încearcă de mai mulţi ani să convingă guvernul denecesitatea introducerii deductibilităţii fiscale pentru primeleplătite pentru asigurările de viaţă, dar până acum toatetentativele au eşuat. Din acest motiv, asigurările de viaţă au încăo pondere foarte redusă în Produsul Intern Brut, de nici 0,4%.

"Gradul de penetrare a asigurării de viaţă în randul populaţieipoate influenţa preţul asigurării, în sensul că anumite costurifixe pot fi impărţite la un număr mai mare de oameni", spuneCornelia Coman de la ING.

Vom ajunge la preţurile americanilor?

"Doar dacă statisticile vor arăta o îmbunătăţire am putea ajungela preţurile practicate în SUA. Ce se poate face imediat estedezvoltarea sectorului medical, dar acest lucru se poate întâmplanumai dacă există asigurări private de sănătate", explicădirectorul Alico.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO