Tranzactiile derulate pe piata valutara de la Bucuresti au urcatin martie la aproape 32 de miliarde de euro, marcand astfel primacrestere - fata de luna similara din anul precendent - dupa o seriede 16 luni consecutive de scadere.
Si in termeni absoluti, volumul tranzactionat in martie este celmai ridicat din februarie 2009, cand pietele financiare erau infierbere, arata datele BNR.
Luna martie a adus inca o inversare extraordinara: pentru primadata in ultimii ani, volumul cumpararilor de valuta de la clienti,ca medie zilnica, l-a depasit pe cel al vanzarilor de valuta catreclienti.
Ce a alimentat interesul mai mare de tranzactionare? Dealeriispun ca interesul investitorilor straini pentru titlurile de statromanesti, care s-a vazut si in scaderea rapida a randamentelor, adeterminat noi fluxuri de bani. Intrarile de valuta care a trebuitschimbata in lei s-au vazut astfel in volumul operatiunilor pepiata valutara.
"Volumele au crescut in luna martie pe fondul unei perceptiidiferite asupra riscului pe care jucatorii - in special cei straini- au aratat-o in ultima perioada. Potentialul de apreciere alleului, corelat cu interesul pentru titlurile de stat romanesti aufost principalii driveri (factori determinanti, n. red.) aicresterii interesului pentru piata locala. Am avut de asemenea sisuportul monedelor din regiune la care leul se raporteaza, acesteamiscandu-se in directia aprecierii", spune Aurelian Mihailescu,dealerul-sef al Raiffeisen Bank.
De altfel, datele BNR arata ca volumul operatiunilorinterbancare - ca medie zilnica - a fost in martie de 346 demilioane de euro, nivel marginal mai mic decat cel din
februarie. In schimb, cum pararile de valuta de la clienti auurcat la o medie zilnica de 1,02 miliarde de euro, cel mai marenivel inregistrat din octombrie 2008. Si numarul mai mare de zilelucratoare din martie - 23, fata de numai 20 in februarie - acontribuit la cresterea volumului agregat pe intreaga luna. Infebruarie se tranzactionasera pe piata 27,4 miliarde de euro.
Dealerii au suspectat in martie si interventii discrete dinpartea BNR, care ar fi cumparat valuta pentru a contracarapresiunile de apreciere a leului, in conditiile in care cursul seapropiase de pragul de 4 lei/euro, venind de la peste 4,2 lei/eurola inceputul anului.
De altfel, analistii locali au fost surprinsi la inceputulanului de revenirea interesului pentru leu si pentru obligatiunileromanesti, o miscare pe care doar cativa dintre economistii de laLondra o intuisera.
Astfel, in timp ce majoritatea vocilor din piata anuntau oslabire a leului in primul trimestru, randamentele relativ mari latitlurile de stat romanesti (de peste 10% in decembrie 2009 siinceputul lunii ianuarie) au atras interesul investitorilorstraini.
In prezent, randamentele la titlurile de stat romanesti acoborat spre 6,2% pe an (pentru maturitatea de un an), in timp cepentru perioadele mai lungi, de cinci ani, urca spre 7% pe an.
Scaderea randamentelor la titluri (care le-a adus castiguriimportante investitorilor care au cumparat cand randamentele eraumai inalte) a fost impulsionata si de reducerea rapida a dobanziide politica monetara a BNR, care a coborat in primul trimestru dela 8% la 6,5% pe an.
Cum analistii vad un spatiu destul de ingust pentru noi reduceriale dobanzii-cheie la leu, cel putin in lunile urmatoare, niciperspectivele pentru noi scaderi ale randamentelor la titluri destat nu mai sunt atat de generoase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
