BNR a ajuns in octombrie sa fie creditor net fata de bancile din sistem, pentru prima data de la sfarsitul anilor nouazeci, injectand in piata sume importante intr-o luna in care jucatorii au evitat sa mai faca operatiuni intre ei, pe fondul neincrederii puternice.
Pana acum banca centrala a utilizat o serie de instrumente pentru a injecta lichiditati in piata cand a fost nevoie - de la facilitatea permanenta de credit (lombard) la operatiuni repo sau chiar tranzactii bilaterale de tip swap (in octombrie). Totodata, Consiliul de Administratie al BNR a decis in octombrie reducerea rezervelor minime la lei, masura prin care circa 2 miliarde de lei au ramas la dispozitia bancilor.
Totusi, in mod formal depozitul pe o saptamana ramane deocamdata instrumentul central de politica monetara al BNR, insa acesta era adecvat perioadei in care banca centrala absorbea lichiditatile excedentare din piata.
"Inca nu s-au linistit apele, ca sa se ia o decizie. Vom schimba definitia ratei de politica monetara. Instrumentele (de injectare de lichiditate, n. red.) nu au fost inca standardizate", spune Dorina Antohi, director adjunct in cadrul Directiei de Politica Monetara si Modelare Macroeconomica din BNR. Astfel, in perioada urmatoare operatiunile de injectie monetara vor primi rolul principal in gestionarea lichiditatii de catre BNR si in influentarea dobanzilor pietei monetare. Dobanda de politica monetara va fi cea atribuita instrumentului principal utilizat pentru injectia de lichiditati.
De altfel, BNR a marcat schimbarea pozitiei sale fata de sistem inclusiv prin formularea adoptata in comunicatele emise dupa sedintele Consiliului de Administratie, unde expresii precum "controlul strict" sau "gestionarea ferma" a lichiditatii au fost inlocuite cu "asigurarea unei functionari adecvate a pietei interbancare" si "asigurarea unei finantari sustenabile a economiei". Din pozitia de creditor net, BNR poate influenta mai usor nivelul dobanzilor de pe piata. Practic, dobanda utilizata de BNR la operatiunile de refinantare devine un cost pentru banci, care il vor transmite mai departe in piata.
Trecerea BNR in pozitia de creditor a venit in conditiile in care excedentul structural de lichiditati a fost resorbit, odata cu dezvoltarea puternica a creditarii catre sectorul privat. Totodata, interventiile BNR pe piata valutara de anul acesta, in cadrul carora s-a vandut valuta contra lei, a contribuit la resorbtia de lichiditati. Daca in toamna trecuta BNR avea in vistierie peste 9 miliarde de lei (mai bine de 2,5 miliarde de euro) reprezentand sume sterilizate din piata monetara, in octombrie anul acesta soldul mediu zilnic a fost de numai 18 milioane.
Mai mult, in octombrie bancile au apelat masiv la facilitatea de credit Lombard oferita de BNR, atragand cumulat aproape 49 de miliarde de lei (circa 13 miliarde de euro) pe parcursul lunii. Creditul Lombard este acordat pentru o singura zi, astfel ca totalul acumulat reprezinta de fapt rostogolirea unor nevoi de finantare zilnice. Practic, bancile au atras in medie in fiecare din sedintele de tranzactionare din octombrie 2,1 miliarde de lei, la o rata a dobanzii de 14,25% pe an. Dobanda platita pentru aceste sume se ridica astfel la 831.000 de lei (peste 200.000 euro) pe zi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
