♦ În proiectul de ordonanţă de urgenţă „privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice (...)“ guvernul arată că starea finanţelor statului este cum nu se poate mai proastă ♦ La jumătatea anului, deficitul bugetar a ajuns la 2,3% din PIB, fără speranţă de a se încadra în ţinta de 4,4% din PIB, cum prevede legea bugetului pe 2023.
Consiliul Fiscal prognoza, în urmă cu două luni, că deficitul bugetar va ajunge, dacă nu va sări, la 6% din PIB în acest an, în actualele condiţii.
Nu ne vom încadra în ţinta de deficit de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului pe 2023, a admis preşedintele Klaus Iohannis. Aşa că „doctrina“ Emil Constantinescu revine după 25 de ani: „Strângeţi cureaua“. (Deosebirea faţă de criza din 2010 este că acum nu sunt reduse salariile). Două ordonanţe de urgenţă - una care priveşte eliminarea unor scutiri fiscale şi majorări de taxe şi o alta care ţinteşte reducerea cheltuielilor publice - vor fi aprobate prin angajarea răspunderii guvernului, ceea ce înseamnă că nu vor fi dezbătute în Parlament. Este o procedură prevăzută de Constituţie, dar deloc recomandată într-o democraţie calmă. Angajarea răspunderii pe modificarea Codului fiscal arată însă că guvernul acestei mari coaliţii PSD-PNL chiar este cu cuţitul la os şi uimitor este că nimeni nu dă explicaţii cum s-a ajuns aici, cu o economie care creşte mai bine decât alte ţări din UE, cu o clasă politică, de bine de rău calmă. Nimeni nu spune cum cheltuielile au derapat, de ce au derapat, pentru că veniturile sunt la nivelul aşteptărilor.
