Guvernul Ciucă a cheltuit cu 24% mai mult în mai 2023, faţă de mai 2022, adică în total 49 mld. lei. Or, cheltuielile ar fi trebuit să crească, potrivit proiecţiei bugetare, cu maximum 10%, iar veniturile cu 14%.
Guvernul Ciolacu şi-a început mandatul sub o zodie nefericită. Inflaţia rămâne foarte sus, la peste 10%, iar angajaţii statului care au o putere mare asupra guvernului, pentru că au sindicate ce pot bloca activitatea statului (ceea ce nu există în mediul privat, decât rar), oricât de raţionali ar fi, încep să murmure. Întâi au fost profesorii, care au stat trei săptămâni în grevă, acum se pregătesc medicii. Inflaţia a adus în buzunarele bugetului, anul trecut, 16 miliarde de lei, la o creştere de venituri de 21%, an/an, în vreme ce aceeaşi inflaţie a adus cumpărătorilor de toate neamurile un gol în privinţa puterii de cumpărare de cel puţin 25%, în ultimii doi ani. Guvernul nu are bani, pentru că veniturile sunt în bătaia vântului, ca întotdeauna şi oriunde în lume, dar cheltuielile sunt mereu obligatorii. Aşa că veniturile, la cinci luni, au crescut cu 10%, iar cheltuielile cu 17%. Şi încă nu a venit nota de plată cu majorarea salariilor profesorilor, cu viitoarele facturi pe care medicii şi poliţiştii le vor pune, curând, pe prispa Palatului Victoria.
Astfel s-a ajuns în situaţia ca, la cinci luni din 2023, deficitul bugetar să fie de 37 mld. lei (7,4 mld. euro), adică 2,3% din PIB, un deficit uriaş pentru ambiţia guvernului de a ajunge la un deficit de sub 3% din PIB în 2024. Dacă s-ar continua tendinţa, deşi deficitul creşte mai mult în a doua parte a anului, atunci deficitul ar ajunge şi la 6% din PIB pe finalul anului, faţă de o ţintă de 4,4% din PIB consemnată în legea bugetului. Adică peste deficitul de anul trecut.
În relaţia cu UE, România este în procedură de „deficit excesiv“, trebuie ca, până în 2024, să-şi reducă deficitul bugetar la sub 3% din PIB (regulile Maastricht). Viitoarea comisie europeană s-ar putea să renunţe la regula acestui 3% din PIB a deficitului, pentru că nimeni nu şi-o poate explica, deşi toţi au îmbrăţişat-o. Ea a fost aplicată la propunerea preşedintelui francez Francois Mitterrand, dar nimeni nu ştie de ce 3% şi nu 5%. Dar, chiar dacă s-ar renunţa la ea, chiar dacă s-ar renunţa la regula datoriei publice de 60% din PIB, barieră standard, un lucru rămâne. Un stat nu plăteşte procente din PIB pentru datorie, ci plăteşte bani. Care vin din impozite. Or, când ai bani te poţi îndatora. Când ai venituri, ca pondere în PIB, de 50% îţi dă mâna să te împrumuţi mai mult. Dar când ai venituri fiscale de 27% din PIB, ca România (cele mai mici din UE, cu excepţia Irlandei care este din alt film), îţi mai dă mâna? România va plăti anul acesta 8 miliarde de euro doar dobânzi la datoria care a ajuns la 50% din PIB. Analiştii financiari ai CFA România cred că această datorie va atinge 55% din PIB la final de an.
Ca situaţia să se echilibreze, soluţia nu este tăierea de cheltuieli, ci majorarea veniturilor. Consiliul Fiscal a spus încă de anul trecut care este soluţia pentru a majora creşterea de venituri, fără majorări de taxe, fără trecerea la cota progresivă de impozitare: în primul rând ar fi eliminarea nişelor fiscale care ar putea aduce 3% din PIB la buget. Apoi informatizarea ANAF care mai putea aduce echivalentul a 1% din PIB la buget. Apoi punerea în regulă a impozitului pe proprietate, prea mic azi, ar mai putea aduce la buget 0,5% echivalent PIB. Toate acestea fără majorări de taxe, fără cotă progresivă.
Este o iluzie că putem să ducem în jos deficitul bugetar doar prin tăieri de cheltuieli. Nişele fiscale trebuie eliminate, a reiterat marţi Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
De unde vine însă acest deficit de 2,3% din PIB, la cinci luni din an? Din cauza investiţiilor prea mari, spun, în primul rând, economiştii de la Ministerul de Finanţe. (Într-o ţară în care trenurile merg cu 40 de kilometri la oră, Ministerul Finanţelor se plânge că investiţiile sunt prea mari). În al doilea rând din cauza compensărilor la energie în 2022 şi apoi din cauza decontărilor mai mari decât era aşteptat, încetinirea ritmului încasărilor şi implementarea programelor de sprijin pentru populaţie.
„Datorat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 55,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 4,16 mld. lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România“, scriu economiştii Finanţelor.
Analiza datelor extrase de ZF din execuţia bugetară din mai arată că guvernul a accelerat încasările, în special de TVA, care au crescut cu 19% şi au fost de aproape 8 mld. lei numai în mai. Pe de altă parte, încasările din accize au scăzut cu 32%. Încasările din impozit pe profit încep să crească şi vor creşte puternic în perioada următoare, pentru că în 2023 s-a decalat depunerea declaraţiei pentru impozitul pe profit din martie la final de iunie. Astfel, dacă până acum au fost scăderi mari, o să urmeze creşteri mari care vor compensa.
Pe partea de cheltuieli, pensiile apasă cel mai greu. Cu o pondere în cheltuielile statului de mai bine de o treime, plăţile de pensii au urcat cu 17% în mai 2023, faţă de aceeaşi lună din 2022, ca urmare a creşterii punctului de pensie de la 1 ianuarie 2022. Creşterea de 17% este mult peste ce prognoza guvernul la început de an, adică Ă5%.
Cheltuielile de personal, adică salariile angajaţilor din mediul public, au crescut cu aproape 10% în mai şi au fost de 11 mld. lei. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au mai temperat la un plus de 8,3% şi au fost în valoare de 6,5 mld. lei.
Per total, guvernul, la vremea respectivă Ciucă, a cheltuit 49 mld. lei în mai şi a încasat 39, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar a fost de 10 mld. lei. Acesta s-a adăugat la cele 27 mld. lei adunate în primele patru luni din an şi a rezultat un deficit la cinci luni de 37 mld. lei, adică deja 2,3% din PIB.
