Cererea investitorilor pentru proiecte de oferte iniţiale de criptovalute (ICO) rămâne mare, inclusiv în România, unde au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri în primele luni ale acestui an, însă capacitatea de a atrage fonduri descreşte încă de la mijlocul lui 2017, arată un nou studiu publicat de EY.
"În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanţa proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câştige popularitate şi jucători tot mai importanţi apar la nivel local şi global, există riscul de a vedea piaţa inundată de cantitate în dauna calităţii investiţiilor”, a declarat Carmen Adamescu, Partener EY România.
Pe 6 februarie, Banca Naţională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile şi riscante.
În consecinţă, pentru a evita riscul reputaţional la nivelul instituţiilor de credit, BNR descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede.
”Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunţa că intenţionează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetăţenilor săi la platformele internaţionale de tranzacţionare al criptovalutelor. În acest context, investiţiile de mare risc şi complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în aşa fel încât să-şi păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori şi investitori deopotrivă.", spune Carmen Adamescu.
Studiul global EY constată că, în unele cazuri, investitorii ICO contribuie cu capital într-un ritm mediu de peste 300.000 USD pe secundă. Lipsa unei evaluări riguroase şi a unui proces de due diligence efectuat de investitorii potenţiali generează o volatilitate extremă a pieţei ICO.
În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD, dublul volumului investiţiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite deţin prima poziţie, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această ţară. Urmează Rusia şi China, fiecare cu peste 300 milioane USD.
De asemenea, studiul arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieţei s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piaţă. Token-urile utilitare sunt, în esenţă, o formă de monedă specifică aplicaţiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va creşte odată cu utilizarea monedei respective.
În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicaţii. Pentru firmele care îşi înregistrează veniturile şi cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităţilor inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate şi riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază şi beneficiile blockchain pot fi aplicate operaţiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.
Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei. Chiar dacă unele companii foarte promiţătoare au reuşit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri şi clienţi care le-au permis să facă nişte evaluări.
”O ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative”.
Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile.
Mai bine de 70% dintre ele s-au desfăşurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci şi platforma care găzduieşte o mulţime de alte aplicaţii, inclusiv populara piaţă Cyrptokitties.
Rezultatul constă în congestionarea reţelei, pe măsură ce trader-ii şi operaţiunile de business concurează tot mai puternic pe spaţii limitate de tranzacţionare.
Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare şi tranzacţionare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea reţelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.
"Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creşterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toţi participanţii – legitime, care să permită o mai mare transparenţă şi în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are şanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.
