Băncile sunt şi mai puţin relevante pentru clienţii mai tineri, înregistrând doar 71,8% pentru clienţii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Mai mult, băncile sunt mai puţin relevante pentru românii cu venituri mai mici, dar devin relevante în procent de 100% pentru clienţii cu venituri anuale de peste 100.000 dolari.
De asemenea, se înregistrează o diferenţă considerabilă între românii cu un nivel scăzut al educaţiei – relevanţă de 57,3% pentru persoanele care nu au absolvit liceul – şi cei cu educaţie superioară – relevanţă de 77,1% pentru absolvenţii de facultate.
Cu toate acestea, indicele relevanţei scade abrupt pentru românii cu studii post-universitare, care consideră băncile ca fiind relevante doar în proporţie de 71,7%.
”Din perspectiva elementelor care constituie scorul global, reiese că băncile din România sunt sub aşteptările clienţilor în planificarea de viitoare produse şi în privinţa mix-ului curent de produse deţinute. Astfel, consumatorii ar lua mai degrabă în considerare în viitor un furnizor netradiţional pentru cele mai multe produse financiare, pe măsură ce băncile devin tot mai puţin relevante în ofertele lor de produse bancare”, spun reprezentanţii EY România.
Dintre produsele predominant achiziţionate de clienţii români de la bănci se numără conturile de economii, creditele ipotecare şi conturile curente.
Pe de altă parte, printre produsele care au migrat deja în mare măsură către furnizori nebancari în România sunt asigurările, cardurile pre-paid reîncărcabile şi conturile de investiţii.
În viitor, românii intenţionează să achiziţioneze într-o măsură mult mai mică servicii financiare exclusiv de la bănci, fapt pentru care indicele relevanţei bancare va continua, probabil, să scadă în anii următori.
„Consumatorii din România au accesat deja serviciile oferite de furnizorii non-bancari, iar un număr din ce în ce mai mare le ia în considerare pentru alegerile lor viitoare. Studiul nostru recunoaşte practic provocarea adusă de noii competitori băncilor tradiţionale şi nevoia imediată de schimbare a abordării băncilor, în special în ceea ce priveşte produsele pe care urmează să le ofere”, a spus Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader EY România.
Comparativ cu alte ţări europene, România înregistrează unul dintre cele mai mici scoruri de relevanţă bancară. Cu excepţia Italiei care înregistrează un scor mai mic, de 71,6%, toate celelalte ţări europene cuprinse în sondaj au înregistrat scoruri mai mari. Băncile din ţările nordice – Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda – păstrează cea mai înaltă relevanţă pentru clienţi (peste 80%), alături de Germania care înregistrează un indice de 81,1%.
Indicele de Relevanţă Bancară realizat de EY măsoară comportamente şi atitudini curente şi viitoare ale consumatorilor, în scopul realizării unui scor compozit bazat pe relaţia dintre clienţi şi bănci în prezent, respectiv rolul băncilor tradiţionale de furnizor principal de servicii financiare precum şi produsele şi serviciile pentru care consumatorii apelează la bănci în prezent, si relaţia dintre clienţi şi bănci în viitor, adica o combinaţie între încrederea acordată băncilor şi produsele şi serviciile pe care consumatorii ar putea să le ia în considerare, pe viitor, în vederea achiziţionării de la bănci versus jucătorii non-bancari.
